Cea mai sângeroasă confruntare dintre israelieni și palestinieni, din ultimii șapte ani, s-a intensificat în aceste zile, după ce Israel a ripostat prin atacuri aeriene în Fâșia Gaza, ca reacție la rachetele Hamas asupra metropolei Tel Aviv, periferiilor acestuia și orașului Ashkelon. În Gaza, cel puțin 35 de palestinieni, inclusiv 10 copii, au fost uciși până marți seara, iar alți 203 au fost răniți, potrivit oficialilor palestinieni din domeniul sănătății. În Israel, cinci persoane au fost ucise la Tel Aviv, Ashkelon și Lod și cel puțin 100 au fost rănite, potrivit oficialilor israelieni.
Violențele dintre Israel și Hamas sunt fost catalogate cele mai intense, de la terminarea războiului de 50 de zile din Gaza din vara anului 2014.
Armata israeliană a anunțat că operațiunea de a lovi Gaza ca răspuns la focul de rachete va fi numită „Gardienii Zidului” (Guardians of the Wall”), în timp ce facțiunea militantă Hamas și alte facțiuni din Gaza și-au numit operațiunea „Sabie în Ierusalim” (Sword in Jerusalem).
Pentru a înțelege cum s-a ajuns la acest punct de fierbere dintre cele două părți, voi trece în revistă mizele politice atât israeliene, cât și palestiniene.
Acum câteva zile, prim ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu, lider al partidului Likud, a eșuat în tentativa de a forma un nou guvern după rezultatul neconcludent al alegerilor din 23 martie, al patrulea scrutin parlamentar în mai puțin de doi ani. Parlamentul israelian este divizat și greu să dea o majoritate stabilă, după ce 13 formațiuni politice au reușit să treacă pragul electoral.
După eșecul lui Netanyahu, președintele Reuven Rivlin a anunțat că i-a oferit mandat de a forma guvernul centristului Yair Lapid, reprezentant al partidului Yesh Atid.
Noul rival politic al lui Netanyahu are ca miză să reducă diferențele ideologice între părțile cărora le propune să adere la o coaliție, temă care convine și Administrației Biden de la Washington, după ce fostul președinte Donald Trump a mizat exclusiv pe temele care conveneau numai electoratului religios de dreapta din Israel.
Administrația Biden încearcă o abordare mai moderată de mediere a conflictului, restabilind finanțarea SUA pentru programele umanitare dedicate palestinienilor și reluând contactele diplomatice cu oficialii palestinieni.
În acest context politic, un pericol cum sunt noile atacuri cu rachete din partea Hamas devine un prilej favorabil pentru Netanyahu de a se relegitima drept un lider puternic, stăpân pe situație în fața electoratului israelian. De altfel, ministrul Apărării Benny Gantz a anunțat că îl susține în acțiunile împotriva Hamas.
Nevoia lui Netanyahu de a recâștiga simpatia electoratului israelian este cu atât mai mare, cu cât popularitatea sa este în scădere, actualmente fiind judecat sub acuzația de presupuse infracțiuni de corupție.
Hamas capitalizează electoral împotriva facțiunii moderate Fatah
De cealaltă parte, facțiunea militantă Hamas (considerată facțiune teroristă în Uniunea Europeană și USA) încearcă să capitalizeze electoral, speculând vidul de putere venit din partea facțiunii moderată Fatah, care guvernează în Cisiordania.
Dacă acum câteva luni ajunseseră la o formă de conciliere, anunțând că vor organiza împreună alegeri în Cisiordania și Fâșia Gaza, Hamas a început să atace virulent liderii Fatah după ce președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas a anunțat anularea lor. Hamas a catalogat decizia drept „o lovitură de stat”.
Liderul Fatah a avut drept argument pentru anularea organizării primelor alegeri după 15 ani, refuzul autorităților israeliene de a permite organizarea lor și în Ierusalimul de Est, partea din oraș în care trăiesc numai palestinieni.
Potrivit Acordurilor de pace interimare încheiate în anii 1990 – care au fost respinse de Hamas – aproximativ 6.000 de palestinieni din Ierusalimul de Est își depun buletinele de vot prin oficiile poștale israeliene. Ceilalți 150.000 pot vota cu sau fără permisiunea Israelului, explică apnews.com.
Popularitatea Hamas era oricum în scădere în rândul palestinienilor din Gaza din cauza condițiile deteriorate de trai, iar în urma noilor tensiuni din Ierusalim, Hamas a încearcat să se legimiteze dreptul singura facțiune care apără drepturile palestinienilor din Ierusalimul de Est. Inclusiv faptul că și-au numit noua operațiune „Sword in Ierusalim” face parte din campania politică a Hamas pentru recâștigarea electoratului pierdut și marginalizarea președintelui Abbas. Facțiunea moderată Fatah se află în criză internă, dovadă că pe listele parlamentare pentru pretinsele alegeri se divizase în trei liste rivale.
O analiză a intenției Fatah și Hamas de a organiza împreună alegeri în Cisiordania și Gaza o puteți citi aici.
Confruntările au izbucnit în weekendul trecut la complexul Moscheii Al-Aqsa, care este al treilea loc sfânt din Islam și cel mai sfânt loc pentru religia iudaică. Cel puțin 163 de palestinieni și șase ofițeri din poliția israeliană au fost răniți atunci.
O altă cauză a tensiunilor are legătură cu potențialele evacuări a palestinienilor de pe terenurile revendicate de coloniștii evrei din vecinitătatea Ierusalimului de Est, motiv constant de nemulțumire pentru partea palestiniană care invocă încălcări ale legislației internaționale și drepturile omului.