Analize

Curent periculos antisemit pe rețelele românești de socializare în contextul războiului din Gaza

Sidonia Bogdan

Războiulul Israelului împotriva organizației teroriste Hamas a reactivat curentul antisemit antiocidental influențat de tezele ideologului rus, Alexandr Dughin. El a devenit prezent inclusiv pe platformele de socializare din România. Prin comparație cu democrații liberali care susțin soluția celor două state pentru rezolvarea conflictului israeliano-palestinian, ideologia eurasianismului transmite idei antisemite, anti-occidentale și susține eliberarea Palestinei de sub ocupației Israelului pe linia ideologică apropiată Hamas-ului. Dughin speculează mai nou războiul din Orientul Mijlociu ca să stârnească populația arabă împotria Vestului. Curentul lui Dughin este susținut în Ierusalimul de Est și în teritoriile palestiniene de preoți ortodocși palestinieni apropiați intereselor Moscovei în Orientul Mijlociu, așa cum și în Ucraina, preoții apropiați intereselor Moscovei fac propaganda Kremlinului. Din cauza unor dispute teritoriale mai vechi cu coloniștii evrei, preoții ortodocși palestinieni împrumută un tip de discurs asemănător celui promovat de Hamas. De pildă, patriarhul Teofil al III-lea se plângea anul trecut că prezența creștinilor palestinieni este amenințată în Ierusalim chiar de către aceste grupuri conservatoare

evreiești. „Bisericile noastre sunt amenințate de grupuri radicale israeliene marginale. În mâinile acestor extremiști sioniști, comunitatea creștină din Ierusalim suferă foarte mult. Frații și surorile noastre sunt victimele crimelor motivate de ură. Bisericile noastre sunt profanate și vandalizate în mod regulat. Clerul nostru este supus unor intimidări frecvente. Intenția declarată a acestor grupuri radicale este de a stinge lumina comunității creștine din Orașul Vechi”, declara patriarhul Ierusalimului și întregii Palestine. Foarte activ pe rețelele de socializare, inclusiv platforma X, Alexander Dugin face apel frecvent la țările islamice să fie solidare și să lupte împotriva hegemoniei occidentale. Ideologul rus susține viziunea Kremlinului de împărțire a lumii în poli distincți civilizaționiști, care se opun astfel ordinii internaționale liberale bazate de caracterul universal al dreptului internațional. „Hamas la Moscova. Acest fapt spune multe despre politica noastră. Rusia sprijină ideea unei lumi multipolare și împotriva hegemoniei americane. Islamul este cel mai important pol într-o lume multipolară, iar acum a intrat într-o confruntare directă cu…

Fără categorie

Fostul europarlamentar Laurențiu Rebega, pion în rețeaua de influență a agenților ruși

Sidonia Bogdan

Laurențiu Rebega a făcut parte, în perioada 2014-2019, când își exercita mandatul de europarlamentar, dintr-o rețea dirijată de agenți ruși ce acționau în interiorul Uniunii Europene, coordonată direct de la Moscova, creată cu scopul de a influența opinia publică europeană în interesele Kremlinului față de anexarea ilegală a Crimeii. O investigație a organizației OCCRP a arătat că politicianul rus Sargis Mirzakhanian a coordonat o rețea de agenți ruși în Europa, iar printre agenții cu care a colaborat el s-au numărat politicianul polonez Mateusz Piskorski, anchetat de procuratura poloneză de spionaj în favoarea Rusiei și fostul jurnalist german pro-rus Manuel Ochsenreiter, decedat la Moscova în anul 2021 în urma unui atac de cord. Scurgerile de e-mailuri către OCCRP arată cum Mirzakhanian, membru al Dumei, a construit o rețea de analiști, jurnaliști și alte persoane care l-au ajutat să promoveze interesele Kremlinului în străinătate. Potrivit aceleiași investigații, Mirzakhanian a schimbat peste 1.000 de e-mailuri între 2014 și 2017 cu Inal Ardzinba, angajat

în administrația prezidențială de la Moscova, asistentul lui Vladislav Surkov, pe atunci un consilier-cheie al lui Vladimir Putin. În același timp, în anul dinaintea arestării sale pentru spionaj în favoarea Rusiei, Mateusz Piskorski a făcut schimb de peste 100 de e-mailuri cu politicianul rus Sargis Mirzakhanian. Cercetătorul ucrainean Anton Shekhovtsov, renumit în mediul academic pentru investigațiile sale referitoare la conexiunile dintre Kremlin și politicienii de extremă dreapta din UE, dezvăluie în ultima sa carte publicată în această toamnă („Russian Political Warfare. Essay on Kremlin Propaganda in Europe and the Neighbourhood, 2020-2023”) că inclusiv românul Laurențiu Rebega a avut un rol în interiorul acestor rețele coordonate de Kremlin. Shekhovtsov a avut acces la corespondența pe email dintre soția lui Mateusz Piskorski, Marina Klebanovich și jurnalistul german Manuel Ochsenreiter care arată că în septembrie 2016, Ochsenreiter a scris un text despre "situația economică din Ucraina" în numele europarlamentarului român Laurențiu Rebega, care, la acea vreme, era membru al grupului de extremă dreapta…

Analize

Cartea democrațiilor lui Biden, șah la iliberalismul lui Netanyahu

Sidonia Bogdan

Imediat după întoarcerea din Israel, președintele american Joe Biden a lansat un discurs public din biroul Casei Albe în care a catalogat atacul terorist al Hamas asupra Israelului drept „un punct de cotitură” în istorie, așa cum, folosind aceeași expresie, catalogase acum doi ani și invazia ilegală a Rusiei asupra Ucrainei. „Hamas și Putin reprezintă amenințări diferite, dar au un lucru în comun: amândoi vor să anihileze complet democrația din vecinătate”, s-a exprimat președintele american, argumentând că asigurarea succesului celor două state, aflate în războaie de apărare, este "vitală pentru securitatea națională a Americii". Biden a anunțat că va cere Congresului să adopte un pachet de 105 miliarde de dolari, care ar însemna 61 de miliarde de dolari Ucrainei și 14 miliarde de dolari Israelului sub formă de armament și asistență umanitară. Respectând linia clasică a liberalismului internaționalist american, așa cum a procedat încă de la începerea mandatului de președinte, Joe Biden și-a reiterat, la întoarcerea din Israel, doctrina sa de

politică externă: lupta democratică a Statelor Unite împotriva autoritarismelor ca formă de prezervare a securității naționale. De la celebrul discurs al lui Woodrow Wilson din 1917, când președintele a cerut Congresului să declare război Germaniei ca lumea "să devină sigură pentru democrație", liberalismul american a însemnat la nivel de valori ceea ce transmite și Joe Biden în prezent. După patru ani de haos doctrinar în timpul mandatului lui Trump, revenirea la principiile internaționalismului american care leagă democrațiile în lume de interesele de securitate ale Statelor Unite a fost o gură de oxigen pentru comunitatea transatlantică mult slăbită din cauza reacțiilor resentimentare ale fostului lider de la Casa Albă. Ce implică însă această decizie de a echivala, la nivelul luptei de apărare a valorilor liberale, războiul de agresiune al Rusiei asupra Ucrainei cu terorismul Hamas asupra Israelului? În fapt, conectând cauza europeană a Ucrainei la complexitatea Orientului Mijlociu, președintele Biden și-a asumat o temă extraordinar de grea pentru viitorul an electoral,…

Fără categorie

Dezastruoasa  moștenire pe care o va lăsa Netanyahu

Sidonia Bogdan

Atacul terorist Hamas împotriva Israel, fără precedent în istoria acestui stat din cauza numărului uriaș de victime, a devenit un punct critic nu neapărat în perspectiva consecințelor regionale, greu de estimat din cauza complexității Orientului Mijlociu, ci strict față de strategiile de politică externă impuse de premierul Benjamin Netanyahu în lungul său mandat de premier. Într-un discurs ținut în Parlamentul israelian, în anul 2018, Netanyahu argumenta că Israel a traversat „un deceniu minunat” sub conducerea sa. Să fie oare astfel? Expertul Amnon Aran susținea, în analiza sa privind evoluția politicii externe israeliene de la sfârșitul Războiului Rece și până în prezent, că politica teritorială expansionistă condusă de Netanyahu asupra Palestinei îl va transforma pe liderul israelian într-un Napoleon: " Israelul lui Benjamin Netanyahu ar putea fi comparat cu Marea Armată a lui Napoleon Bonaparte. Napoleon, în 1812, pare că își conduce țara de la o victorie la alta, într-o perioadă în care, se poate spune, Israelul a ajuns la apogeul

puterii sale. Cu toate acestea, similar cu avansurile lui Napoleon asupra Rusiei, s-ar putea la fel de bine ca aceste triumfuri să conducă Israelul spre propria sa iarnă grea". Or ceea ce se întâmpla azi în Israel este exact „iarna grea” preconizată de Aran acum doi ani, când acesta și-a publicat cartea. De ce acest eșec grandios israelian de politică externă și de securitate regională? În esență, există două mari cauze: Netanyahu a desconsiderat ani de zile palestinienii, încurajând politica teritorială expansionistă a coloniștilor israelieni, împingându-i pe palestinieni, în contrareacție, către fundamentalismul terorist palestinian. Prin politica de anexări ilegale, Netanyahu a îngropat deliberat soluția celor două state. De altfel, încă din anul 2013, mulți experți din structurile de securitate ale Israelului, cum ar ministrul Apărării Ehud Barak, fostul șef Mossad, Meir Dagan și fostul șef Shin, Yuval Diskin, au explicat că frustrarea „enormă” a palestinienilor ar putea genera un conflict. În esență, aceștia explicau că nerezolvarea conflictului israeliano-palestinian este un…

Analize

U.S.-Russia Debates on Europe’s Security Architecture (1991–2014)

Sidonia Bogdan

Introduction  By launching a full-scale attack against Ukraine in 2022, Russia began an attempt to dismantle Europe’s security architecture and forcing a return to the security situation before the first wave of NATO enlargement (1998). The Kremlin justified its military aggression against Ukraine by claiming that the West had not kept its promise to Russia and decided to expand NATO toward the Warsaw Pact states. In the new post-Cold War security architecture, Russia would not be offered the status of 'equal partner,' as it requested. The war, however, began earlier, in 2014, when Russia illegally annexed Crimea. That moment marked a major blow to the continent’s security architecture, with Russia blowing up the normative principles that anchored the European order—enforced by the likes of the Paris Charter and the Helsinki Final Act—through the expansion of its borders.  Immediately after the annexation of Crimea, a high-profile American neo-realist professor, John Mearsheimer[1], argued that the West was to blame for Russia’s aggressive behavior because,

by deciding to expand NATO eastward, the Western community had "provoked" Russia. In his argument, the American neo-realist referred to most of the classic concepts of offensive neo-realist theory, including the security dilemma, which describes a situation in which one state’s effort to enhance its security threatens the security of others. Neo-realists argue that, in the security dilemma process, misperceptions of the actors involved—namely Russia and NATO—play an important role. Given that the outcome of this war with global implications is paramount to the future of the international community and global architecture, analyzing the causes that led to its outbreak is vital. The literature on Russia’s relationship with NATO is extensive, including studies by William H. Hill[2], Angela Stent[3], Martin S. Smith[4], Roger E. Kanet[5], Mark Webber, James Sperling[6] and Rebecca R. Moore[7]. The list also includes many international relations experts who have analyzed the specifics of Russian foreign policy, such as Andrei P. Tsygankov[8], David G. Lewis[9], Dmitri Trenin[10], Brian…

Analize

De ce Vestul nu se înțelege cu Rusia în conflictul ruso-ucrainean

Sidonia Bogdan

De ce Vestul nu se înțelege cu Rusia în conflictul ruso-ucrainean

Cea mai aprinsă dispută de pe scena internațională, conflictul ruso-ucrainean, a reaprins toate controversele privind relația țărilor occidentale cu Federația Rusă. Cum ar trebui statele din lumea occidentală să se raporteze la Federația Rusă, ar trebui să o includă în mecanisme serioase de cooperare privind securitatea Europei sau nu? Ar trebui ca Ucraina să fie abandonată zonei de influențe rusești, drept dovadă a statelor lumii occidentale că nu doresc să antagonizeze Federația Rusă sau să susțină Ucraina pentru a-și alege singură alianțele internaționale? Încă de la început ar trebui precizat că niciuna dintre aceste teme nu este nouă, ba din contră, o scurtă trecere în revistă a celor mai importante momente post-90 ar putea demonstra că ele mai degrabă „definesc” tensiunile, reprezintă un specific al tensiunilor dintre Vest și Est, nu sunt o excepție. Iau ca punct de plecare în această cronologie terminarea Războiului Rece, nu pentru că unele teme nu ar fi existat și în timpul Războiului Rece, ci

pentru că abia după unificarea Germaniei, disoluția URSS și dizolvarea Pactului de la Varșovia, s-a pus în mod serios dezbaterea,  în interiorul statelor membre NATO, privind procesul de extindere a acestei alianțe militare către statele central și est europene, țări care făcuseră parte din Blocul Răsăritean. Tot din acel moment, țările vestice, în special administrațiile americane, au pus în discuție procesul de democratizare al Federației Ruse (trecerea de la sistemul economic centralizat de stat la cel liberal, organizarea alegerilor libere, încurajarea societății civile, presa liberă, respectarea drepturilor omului etc) pentru a putea fi invitată (sau nu) să facă parte din toate organizațiile internaționale (fie ele de securitate, economice, de mediu sau cele privind respectarea drepturilor omului) create și dezvoltate de către statele vestice după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial. O cheie de decriptare a acestui conflict constă în a înțelege, pe de o parte, care sunt regulile comune impuse de comunitatea transatlantică, pentru a putea accede la aceste organizații,…

Actualitate

SRI: Nicolae Ciucă a predat un curs despre terorism la Academia Națională de Informații

Sidonia Bogdan

Premierul desemnat Nicolae Ciucă a predat la Academia Națională "Mihai Viteazul" (ANI MV) un curs despre teorism în cadrul programului de masterat "Managementul informațiilor pentru combaterea terorismului" în anii 2018 și 2019. Informația este confirmată de SRI, la solicitarea acestui site: "Domnul Nicolae Ciucă a predat la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” în perioadele 19.02-30.09.2018 și 01.03-30.09.2019, în cadrul programului de masterat Managementul informațiilor pentru combaterea terorismului, cursul Operațiuni multinaționale în combaterea terorismului, adresat societății civile. Domnul Ciucă a avut calitatea de cadru didactic asociat, colaborarea desfășurându-se

în baza a două contracte în regim de plată cu ora", transmite biroul de presă al SRI. Potrivit declarației de avere a generalului (r.) Nicolae Ciucă, făcută publică în anul 2020, Ciucă precizează că a încasat pentru anul precedent, venituri de 3288 lei pentru activități didactice la ANI-MV. Ieri, președintele Klaus Iohannis a anunțat că a decis să îl desemneze pe Nicolae Ciucă pentru a forma un nou guvern. Liberalul este un militar de carieră și a participat la numeroase misiuni militare în Irak, Afganistan și Bosnia.

Actualitate

Exclusiv. Curtea de Conturi a făcut o nouă sesizare la parchet pentru neregulile descoperite la RoAID: „sunt fapte suspectibile de a fi săvârșite cu încălcarea legii penale”

Sidonia Bogdan

Curtea de Conturi a României a făcut o nouă sesizare penală în urma raportului de audit, realizat în acest an, la Agenția de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare (RoAID), condusă de fostul șef SIE, Cătălin Harnagea. Din cauza faptului că inspectorii Curții au descoperit „existența unor fapte suspectibile de a fi săvârșite cu încălcarea legii penale”, raportul instituției nu mai poate fi făcut public. „În perioada 10.05.2021-18.06.2021 s-a desfășurat la Agenția de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare (RoAID) misiunea cu tema „Controlul situației, evoluției și modului de administrare a patrimoniului public și privat al statului, pentru și legalitatea realizării veniturilor și a efectuării cheltuielilor”, fiind încheiat Raportul de control înregistrat la RoAID cu nr. 2108/18.06.2021 și la Curtea de Conturi a României (..) Având în vedere faptul că în Raportul de control nr. 2108/18.06.2021 au fost consemnate aspecte privind existența unor fapte suspectibile de a fi săvârșite cu încălcarea legii penale, instituția noastră a procedat la sesizarea organelor de cercetare penală în

conformitate cu dispozițiile art. 33 (4) din Legea nr. 94/1992. Întrucât actul de control care face obiectul cererii dumneavoastră, precum și întreaga documentație aferentă acestuia, se află la dosarul unei cauze penale, în această speță sunt incidente prevederile art. 277 alin. (2) din Codul Penal, potrivit cărora, pentru a nu compromite interesele justiției, nu pot fi dezvăluite mijloacele de probă sau înscrieri oficiale dintr-o cauză penală înainte de a se dispune o soluție de netrimitere în judecată ori de soluționare definitivă a cauzei”, mi-a răspuns Curtea de Conturi, într-un comunicat oficial, la solicitarea acestui site. Este al doilea raport de audit devastator la adresa RoAID, după cel întocmit pentru anul 2018, așa cum am explicat aici. În anul 2020, Curtea de Conturi a mai făcut alte două sesizări penale în baza Art.64 din Legea nr.94/1992, republicată privind nerecuperarea unor prejudicii în cadrul Ministerului Afacerilor Externe către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1. Contactat de către acest site, Parchetul de…

Anchete

Fosta firmă a lui Mircea Geoană a primit granturi în valoare de 360.000 euro din partea MAE. Curtea de Conturi a descoperit nereguli grave

Sidonia Bogdan

Update Compania IFC Paragon Financial SRL a primit patru granturi în valoare totală de aproximativ 360.000 euro, din partea Agenției de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare (RoAID), condusă de fostul șef SIE, Cătălin Harnagea. Curtea de Conturi a găsit nereguli grave pentru granturile derulate de companie în anul 2018 și a făcut o plângere penală pentru a fi recuperate prejudiciilor. În același an, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 a deschis un dosar in rem, cu privire la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 64 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi. Potrivit datelor publicate în Monitorul Oficial, firma IFC Paragon Financial SRL reprezintă fosta firmă Bucharest Forum Conference SRL care și-a modificat denumirea în anul 2018. Asociația Bucharest Formul SRL îl avea drept reprezentant legal pe secretarul adjunct NATO, Mircea Geoană și pe Alina Violeta Costea, cumnata sa. Pe site-ul Națiunilor Unite, în pozele referitoare la granturile acestei firme apare Ionuț Costea, cumnatul lui Mircea Geoană. Aceasta

a fost demnitar român, a condus Eximbank în perioada 2009-2012 și a mai fost director adjunct în cadrul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, așa cum am mai scris aici. În data de 18.12.2018, Mircea Geoana a decis să se retragă din IFC Paragon Financial SRL, tot potrivit datelor din Monitorul Oficial. În același an, firma respectivă a obținut două granturi din partea RoAID, o instituție abia înființată din subordinea Ministerului Afacerilor Externe. În fapt, potrivit unui răspuns RoAID la solicitarea acestui site, firma cumnatului lui Mircea Geoană a obținut acești bani astfel: „În anul 2018, RoAID a finanțat proiectele: „Susținerea sistemului educațional din R.D. Congo prin facilitarea obținerii de burse de studiu în România din republică- etapa 1: analiză și proiecție nevoi identificate”. Valoarea totală a proiectului a fost 232.000 lei, din care grant acordat de către RoAID a fost de 232.000 lei. Aceasta poate fi citit aici. „Studiu de pre-fezabilitate analiză rețea distribuție electricitate Mbanza-Ngungu Congo”. Valoarea totală…

Actualitate

Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență are un buget de 3,2 milioane euro și niciun angajat

Sidonia Bogdan

Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență, inaugurat de președintele Klaus Iohannis și ministrul de Externe Bogdan Aurescu, în luna iunie a acestui an, are deja un buget de 3,2 milioane de euro și niciun angajat. Pentru următorii ani sunt preconizate sume anuale variind între 4,3 și 4,6 milioane de euro anual, potrivit MAE la solicitarea acestui site. Președintele centrului este Adrian-Cristian Bratu, diplomat de carieră cu gradul diplomatic de ministru plenipotențiar, iar până în acest moment nu a organizat niciun concurs pentru angajarea de experți. „Într-o primă etapă, Centrul va funcționa prin detașarea de experți din ministere și alte instituții ale administrației publice centrale. Ulterior, pe măsură ce activitatea Centrului se extinde, sunt identificate necesități de recrutare de noi experți și sunt create structurile administrative necesare organizării de concursuri, acestea pot fi organizate în condițiile legii”, explică MAE într-un comunicat la solicitarea mea. În prezent, președintele Centrului cooperează cu o echipă din MAE, urmând ca în perioada următoare să fie finalizată detașarea

de experți de la alte instituții românești cu atribuții în domeniu. Potrivit HG 565/2001, numărul maxim de posturi din cadrul Centrului ar trebui să fie 70, exclusiv demnitarii și cabinetele acestora. Personalul Centrului se poate compune din: personal diplomatic și consular, personal contractual încadrat pe funcții de execuție specifice M.A.E., funcționari publici cu statut special, cadre militare în activitate și alte categorii de personal contractual. Potrivit aceleași hotărări de guvern, conducerea Centrului va beneficia de un sprijin științific oferit de Consiliul consultativ al Centrului. „Din Consiliul consultativ al Centrului pot face parte reprezentanți ai instituțiilor și organizațiilor naționale și internaționale, precum și experți din universități și instituții de cercetare din România și statele partenere. Membrii Consiliului consultativ sunt numiți de ministrul afacerilor externe la propunerea președintelui Centrului”, arată actul de înființare. Întrebat care sunt obiectivele centrului în acest an, MAE a răspuns: Pentru anul în curs, Centrul se concentrează pe două dimensiuni relevante: 1.   Pregătirea declarării capacității operaționale finale: Definitivarea tuturor aranjamentelor…