Analize

Ce implicații are decizia unor state UE de a cumpăra vaccinuri din China sau Rusia

Sidonia Bogdan

Uniunea Europeană face eforturi pentru a pune la dispoziția tuturor statelor membre dozele de vaccin necesare depășirii pandemiei. În ciuda acestui efort, câteva state central și est europene au invocat anumite blocaje birocratice sau întârzieri în aprovizionare și au anunțat că vor cumpăra vaccinuri provenind din Federația Rusă sau China, chiar dacă acestea nu au fost autorizate de Agenția Europeană a Medicamentului. Slovacia a cumpărat deja vaccinul rusesc Sputnik V, Ungaria atât pe cel rusesc cât și cel chinez, Sinopharm. Cehia a comandat vaccinul chinezesc, Polonia ia și ea în considerare acest lucru. Germania, o putere europeană care a ales frecvent pragmatismul în politica sa externă, a cerut, recent, Comisiei Europene să cumpere vaccinul rusesc Sputnik V în numele statelor membre, potrivit unui oficial german citat de Politico.  În afara UE, Serbia a început să administreze vaccinul Sinopharm, în timp ce Belarus, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord și Ucraina sunt și ele pe cale de a-l prelua. Din cauza

unei lipse acute de vaccin, inclusiv președinta Republicii Moldova, Maia Sandu  s-a întâlnit cu ambasadorul Federației Ruse, Oleg Vasnețov, pentru a discuta despre accesul rapid la vaccinul Sputnik V. În acest context, dezbaterea acestei perioade se concentrează în jurul dilemei cum ar trebui să se raporteze cetățenii europeni la această temă cu implicații geopolitice. Ar trebui să aplice statele europene o viziune realistă, să achiziționeze vaccinuri chiar și din țările cu regim autoritarist, pentru a-și suplimenta achizițiile, în ideea de a-și atinge un scop de moment, ieșirea rapidă din pandemie? Sau ar trebui să manifeste reticență, știut fiind faptul că regimurile autoritariste nu numai că nu sunt transparente în procedurile de autorizare ale vaccinurilor, dar își și cresc influența în țările pe care le scot, pe moment, din nevoie? Diplomația vaccinului la nivel global este, poate, o ultimă etapă a procesului pandemic. Pentru a lămuri această constroversă, am stat de vorbă cu trei analiști pe politică externă, Oana Popescu, director…

Analize

De ce obligativitatea recomandărilor MCV numai pentru România ar fi o decizie discriminatorie la nivelul UE

Sidonia Bogdan

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) se va pronunța în data de 18 mai 2021 asupra câtorva controverse care au făcut agenda publică în ultimii ani: soarta Secției speciale ( sentința vine cam tardiv!), a legilor Justiției modificate de PSD, dar și dacă recomandările din cadrul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV) al Comisiei Europene sunt obligatorii pentru România. Mă voi opri spre analiză numai asupra problematicii MCV, fiind o temă sensibilă pentru sistemul judiciar, majoritatea asociaților reformiste de magistrați nedorind ridicarea acestui mecanism de teama unui regres democratic în lipsa acestuia. La polul opus, de câțiva ani, clasa politică - fie că vorbim de PNL, USR PLUS sau PSD - lansează semnale că ar dori închiderea acestei monitorizări excepționale asupra respectării principiilor statului de drept de către oficialii de la Bruxelles, însă niciun lider politic nu are curajul să își asume tranșant acest obiectiv de teama unor critici venite din zona societății civile și a magistraților. Pentru reamintire,

MCV reprezintă un raport anual pe care Comisia Europeană îl întocmește din momentul aderării României la Uniunea Europeană, pentru a monitoriza dacă partidele politice și președinția respectă un set de recomandări pentru o bună respectare a principiului separației puterilor în stat, independenței justiției și încurajării luptei împotriva corupției. Deși democrația liberală este o preocupare constantă a Bruxelles-ului asupra tuturor statelor membre, numai România și Bulgaria sunt vizate de acest tip de mecanism excepțional. Cât de eficiente au fost MCV-urile pentru România Rapoartele MCV au fost publicate în toamna fiecărui an ( cu excepția anului trecut) și în fiecare dintre ele au existat critici - în unii ani, mai mari, în alții, mai mici - asupra nerespectării întocmai a setului de recomandări venite din partea Comisiei. Respectarea întocmai a tuturor recomandărilor de principiu ale Comisiei a devenit o utopie, iar România nu este cu nimic mai diferită față de multe alte state membre UE (Slovacia, Cehia, Slovenia, Ungaria, Polonia etc) în…

Opinii

De ce tace președintele Iohannis pe tema supra-imunității magistraților

Sidonia Bogdan

Camera Deputaților a votat, azi, desființarea Secției Speciale pentru investigarea magistraților, păstrând însă un amendament controversat al UDMR- magistrații pot fi trimiși în judecată numai cu acordul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. Pentru a putea merge către promulgare, inițiativa legislativă are nevoie și de votul senatorilor care, cel mai probabil, va urma aceeași linie. Acest „compromis politic”, așa cum ne este prezentat de către liderii coaliției de guvernare, ar fi putut fi, totuși, dezamorsat dacă în spațiul public s-ar fi auzit și vocea președintelui Klaus Iohannis. După luni de zile în care am văzut că deciziile politice cele mai importante se iau la Cotroceni, dintr-odată, în curtea administrației prezidențiale s-a lăsat liniștea, iar UDMR devine, brusc, marele player care stabilește agenda pe cel mai sensibil subiect al zilei pentru sistemul judiciar. Subiect care va avea ecou atât la Comisia Europeană, cât și pentru unele instituții judiciare internaționale. Din moment ce pentru parlamentari, supraimunitatea nu este bună ca principiu, cum ar

putea fi ea bună pentru corpul magistraților, care se presupune că au un comportament etic prin excelență? Cum se face, totuși, ca liderul politic cel mai puternic din România, care a capitalizat electoral de pe urma electoratului justițiar, să devină absent în momentele cheie privind o temă importantă pentru sistemul judiciar? După numirile mai mult decât discutabile la șefia marilor parchete, Iohannis a preferat să ocolească noua găselniță privind avizul CSM pentru trimiterea în judecată a magistraților. A te abține în a critica și chiar descuraja din fașă acest compromis înseamnă, de fapt, că îl susții. Și de ce ai face-o? În ultimii ani, CSM a devenit un adevărat pol de putere pentru întreg sistemul judiciar și nu unul în bine. Jocurile și interesele subterane în acest for de conducere sunt mai subversive decât cele de pe terenul politic, pe care îl înțelegem prin cheia scrierilor lui Machiavelli. Pe terenul politic măcar lucrurile sunt asumate, în interiorul CSM, machiavelismele nu…

Interviuri

Ileana Racheru, expert în spațiul ex-sovietic: „Prezența AUR în legislativul de la Chișinău ar fi de folos Moscovei”

Sidonia Bogdan

sursa Facebook

Un partid intitulat Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), identic cu cel românesc, se va lansa curând și în Republica Moldova. Pentru a înțelege dacă această filială va influența sau nu un val naționalist pro-rus peste Prut, am stat de vorba cu Ileana Racheru, doctor în științe politice (Universitatea București) și expert în spațiul ex-sovietic. Racheru susține că discursul naționalist și unionist promovat de liderul AUR, George Simion, nu prinde la electoratul conservator moldovean și există slabe șanse ca partidul său să intre in Parlament, în ipoteza unor alegeri anticipate. Electoratul naționalist-ortodox, existent în Republica Moldova, este deja contectat la asociațiile ortodoxe afiliate Mitropoliei Moldovei, care sunt sub coordonarea Patriarhiei Moscovei și astfel există riscul ca, în mod indirect, partidul lui Simion să convină Moscovei. Cum influențează partidul AUR electoratul din Republica Moldova? Până în prezent activitățile AUR nu a avut ecouri semnificative în Republica Moldova. Presa independentă s-a limitat la redarea rezultatelor alegerilor parlamentare din România, precum și a unor

pasaje din programul AUR, a biografiei lui George Simon. AUR este prezent mai mult pe Sputnik care i-a prezentat laudativ performanța de la scrutinul legislativ, precum și discursul naționalist, activitățile anti-sistem de tip protestele anti-mască. Sputnik l-a și criticat pe George Simion pentru faptul că a fost membru în grupurile de ultrași. Până acum, Sputnik a prezentat în mod pozitiv dezideratul unionist al AUR, la fel ca și anti-occidentalismul. Aș vrea, însă, să menționez faptul că George Simion este mai cunoscut în Republica Moldova decât în România. Începând din 2012, când a înființat Acțiunea 2012, Simion a fost prezent constant în presa de peste Prut,  în discursul unor politicieni, în  acțiunile civice (marșurile pentru popularizarea unirii), disputele publice, uneori chiar și altercațiile cu activiștii pro-ruși sau filoruși.  Reflectoarele către activitățile lui Simion au fost plasate constant chiar de către  fostul președinte pro-rus al R. Moldova, Igor Dodon, care a ținut pe agenda dezbaterilor publice falsul pericol unionist. Este electoratul AUR…

Opinii

De ce politizează frații Muraru teme sensibile ale istoriei României

Sidonia Bogdan

Premierul Florin Cîțu l-a demis pe Octav Bjoza din funcţia de subsecretar de stat la Secretariatul de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist, având în vedere abordarea „incompatibilă” cu statutul acestuia de înalt responsabil al Guvernului, prin „punerea în discuţie a dimensiunilor Holocaustului” şi încercarea de a pune pe umerii comunităţii evreieşti „aducerea comunismului în România”. Simpatiile legionaroide ale domnului Otav Bjoza erau cunoscute demult, inclusiv în perioada în care președintele Klaus Iohannis l-a decorat pe Bjoza la propunerea consilierului său, Andrei Muraru. Istoricii IICCMER care documentau în perioada anilor 2015 abuzurile regimului comunist știau și de simpatiile legionaroide ale lui Bjoza. Pe scurt, legionarii au devenit victimele comuniștilor, atunci când au preluat puterea în stat, mulți dintre ei fiind trimiși, ca deținuți politici, în temnițele comuniste fără un proces corect, dar în același timp, mișcarea legionară și liderii ei marcanți au îmbrățișat sentimente antisemite și au contribuit, astfel, la procesul de exterminare în masă a evreilor. Istorici

știu să explice toate aceste nuanțe. De ce Andrei Muraru a făcut lobby pentru Bjoza la acel moment uitând aceste detalii din viața sa? Deoarece condamnarea torționarilor îl ajuta în ascensiunea politică, Bjoza fiind în mod indubitabil și o victimă a regimului comunist. De ce aplaudă demiterea lui Bjoza acum fratele său, Alexandru Muraru, proaspăt deputat PNL? Cei doi frați au revigorat tema antisemitismului ca să culeagă alt tip de roade politice. Problema fraților Muraru, unul pe cale să ajungă, fără merite profesionale, ambasador al României în SUA, iar celălalt deputat PNL, cu rol în comisia de control a SRI, este că se folosesc, fără scrupule, de teme istorice ale României pentru ascensiunea politică. Andrei Muraru a făcut parte din echipa de istorici ai IICCMER care a documentat fișele ofițerilor din aparatul represiv care au comis abuzuri asupra românilor. Numai că nu a fost singur. Toată munca uriașă de documentare pentru descoperirea ultimilor călăi aflați în viață a reprezentat o…

Actualitate

Curtea de Conturi a sancționat ICR pentru felul în care a organizat festivalul de artă Europalia

Sidonia Bogdan

Institutul Cultural Român a fost sancționat contravențional de Curtea de Conturi, în anul 2019, din cauza modului defectuos în care a organizat proiectul „Europalia”. România a fost ţară invitată de onoare a celei de-a 27-a ediţii a Festivalului Internaţional de Arte EUROPALIA din Belgia, un festival considerat manifestarea culturală de cea mai mare amploare din Belgia, organizată sub patronajul Familiei regale a Belgiei. Șeful statului Klaus Iohannis şi familia regală a belgienilor au participat la ceremonia de deschidere a acestui festival. „În cadrul Festivalului „Europalia”, la cea de-a 27-a ediție, România, ca țară invitată, a realizat cel mai amplu program de promovare culturală, iar expoziția „Brâncuși. Sublimarea foamei” a fost cel mai mare eveniment cultural. Achiziționarea de servicii de asigurare și transport pentru operele de artă din afara României care au participat la realizarea acestei expoziții, s-a efectuat fără aplicarea procedurii de atribuire corespunzătoare pragului valoric prevăzut de Legea nr. 98/2016, acest aspect fiind sancționat contravențional”, se arată în raportul

Curții de Conturi din anul 2019. Curtea de Conturi confirmă astfel o dezvăluire a ziarului Libertatea, din martie 2020, în care atrăgeam atenția asupra acestui aspect. Sursele citate la acel moment au acuzat că din cauza lipsei sale de competență profesională, ICR plătește “facturi de sute de mii de euro pentru transportul unor lucrări de artă în proiectul Europalia fără a organiza licitații publice”. În replică, președintele ICR a declarat că acest lucru s-a întâmplat din cauza unor neconcordanțe legislative între ICR și Ministerul Afacerilor Externe. Președintele ICR, Mirel Taloș, a numit pe postul de director general al Direcției Generale Economice, Achiziții Publice și Administrativ o persoană care nu are studii superioare economice. Cristiana Daniela Pătru, care venise ca angajat al ICR prin delegare de la o firmă privată, a terminat Facultatea de Relații Internaționale la Universitatea Spiru Haret și nu avea studii superioare în domeniul economic. „În cazul proiectului cultural „Perspectives” din cadrul Festivalului „Europalia” s-a constatat că acordarea…

Anchete

Numele procurorului general Gabriela Scutea apare într-un dosar în care a fost condamnat un fost ofițer SRI, dar refuză să lămurească misterul

Sidonia Bogdan

captură din rechizitoriu

Numele procurorului general, Gabriela Scutea, apare într-un rechizitoriu întocmit de Parchetul de pe Lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în anul 2009, în care a fost investigat un fost ofițer SRI, Daniel Diaconu, pentru ca ar fi fabricat in 2004 un document pentru a-l forța pe un procuror să-și dea demisia.  Pentru această faptă, Tribunalul Militar Cluj l-a condamnat în anul 2012 pe căpitanul SRI Daniel Diaconu la trei ani de închisoare, cu suspendare condiţionată, iar în recurs magistratii militari au încetat procesul penal. Ofiţerul ar fi contrafăcut prin tehnoredactare, în septembrie 2004, un document clasificat “strict secret”, dându-i aparenţa unui act oficial emis de Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI) şi semnat de şeful de atunci al acestei structuri, chestorul Virgil Ardelean, pentru a intimida un procuror și a-l face să demisioneze. La pagina 30 din rechizitoriu,  apare numele Gabrielei Scutea, așa cum consemnează procurorul de caz: „Tot astfel, prin nota de relații, din data de 25.01.2008, Scutea

Gabriela- care în perioada august 2003-septembrie 2004 fusese delegată în funcția de prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov, a arătat că înv. Diaconu Daniel i-a solicitat în mod direct să-l informeze despre eventuale fapte de corupție comise de colegii procurori”. Ținând cont de faptul că nu a existat niciodată o bază legală care să-i oblige pe procurori să informeze ofițerii SRI, i-am solicitat procurorului general, Gabriela Scutea, să lămurească acest fragment apărut într-un document oficial. Întrebările reporterului au fost următoarele, trimise prin email Parchetului General : Ce fel de relație avea Gabriela Scutea cu Daniel Diaconu în acea perioadă? În baza cărei legislații i-a cerut ofițerul SRI să îl informeze despre colegii procurori?L-a informat sau nu Gabriela Scutea pe Daniel Diaconu? Gabriela Scutea a refuzat să lămurească această controversă, invocând secretul profesional. „Relațiile furnizate în cadrul cercetărilor în cauza la care faceți referire sunt consemnate și depuse în dosarul penal înaintat instanței de judecată. Ghidul de bune…

Actualitate

Surse USR-PLUS: Institutul Cultural Român nu va mai funcționa sub controlul Senatului

Sidonia Bogdan

Președintele Klaus Iohannis împreună cu liderii coaliției PNL USR PLUS au discutat, la ultima întâlnire, situația Institutului Cultural Român în ideea de a fi scos de sub controlul Senatului, așa cum funcționează în prezent. „Este o discuție în derulare, despre unde ar putea să funcționeze cel mai bine. S-a discutat la ultima ședință a coaliției cu președintele și s-au verbalizat diverse scenarii”, mi-au declarat surse USR-PLUS. Unul dintre scenarii este să treacă sub atribuțiile Guvernului cu scopul ca ICR să nu intre în competiție cu Ministerul Culturii. Un alt scenariu ar fi autonomia ICR pe modelul Academiei Române. Un alt scenariu ar fi să devină un braț cultural al Ministerului Afacerilor Externe. „Nu este încă o decizie luată”, mi-au mai explicat sursele USR PLUS. Actualmente, președintele interimar al ICR este Mirel Taloș, iar mandatul său expiră în luna aprilie. Toate numirile importante pentru acest institut au fost făcute în timpul guvernării PSD-ALDE-UDMR. Atunci când PNL și USR PLUS și-au negociat

portofoliile, ICR nu a existat ca subiect la masa negocierilor și nu se știe care va fi partidul care va impune președintele ICR. „Mai întâi să treacă legea bugetului, să rezolvăm numirile la TVR și SRR, iar apoi se va stabili și situația ICR”, mi-a declarat șeful Comisiei de Cultură din Camera Deputaților, parlamentarul USR Iulian Bulai. În ultimii ani, societatea civilă a criticat politizarea excesivă a ICR, aceasta fiind principalul motiv pentru care instituția nu performează în filialele din străinătate. Principalul rol al ICR este promovarea culturii române în străinătate. Câteva anchete Libertatea au dezvăluit, anul trecut, unele dintre deficiențele de management ale ICR. Vicepreședintele ICR Krizbai Bela Dan, de pildă, și-a luat șeful de cabinet în șapte din cele nouă deplasări externe, în anul 2019, pe care ICR susține că Krizbai Bela Dan le-ar fi efectuat. Potrivit surselor Libertatea, e nemaiîntâlnită, până acum, situația în care un demnitar ICR să fie însoțit, în deplasări externe, de un consilier…

Actualitate

De ce palestinienii ar vota un președinte care se află în închisoare, pe modelul Nelson Mandela

Sidonia Bogdan

Fatah și Hamas, principalele partide care controlează Cisiordania, Ierusalimul de Est și Gaza, au decis, după 15 ani de la ultimele alegeri, să organizeze noi alegeri pentru palestinienii care trăiesc în aceste zone. Anunțul a fost făcut de către președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, la scurt timp după ce președintele american Joe Biden a intat oficial în funcție. Administrația Biden speră să repare relațiile diplomatice cu palestinienii, după ce acestea suferiseră o deteriorare accentuată sub conducerea fostului președinte Donald Trump, care a închis la Washington, în 2018, reprezentanța Organizației pentru Eliberarea Palestinei și a tăiat milioane de dolari, drept fonduri de ajutor pentru refugiații palestinieni din Cisiordania și Fâșia Gaza. Anunțul privind reluarea ajutorului american a fost făcut de către ambasadorul în funcție al Statelor Unite la Națiunile Unite, Richard Mills, moment în care diplomatul a reafirmat, de asemenea, sprijinul pentru o „soluție convenită de două state” între Israel și palestinieni, „în care Israel trăiește în pace și securitate, alături

de un stat palestinian viabil”. Administrația Biden este percepută una mai prietenoasă cauzei palestiniene, dovadă că în aparatul Biden se află americani de origine palestiniană, cum ar fi directorul adjunct al Biroului pentru afaceri legislative de la Casa Albă, Reema Dodin. Sau palestinianul Maher Bitar căruia Joe Biden i-a cerut să devină director de informații în cadrul Consiliului de Securitate Națională. Anunțul făcut de președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, este cu atât mai important, cu cât procesul de pace s-a aflat, în cei patru ani ai Administrației Trump, într-un impas, establishmentul politic israelian invocând des în fața negociatorilor americani lipsa unui „partener legitim” la masa negocierilor. Lipsa de legitimitate  reproșată de israelieni vine nu numai din faptul că voința poporului palestinian nu a mai trecut, de 15 ani, printr-un proces democratic de vot, dar și din faptul că președintele Abbas nu poate controla palestinienii din Gaza. Pentru reamintire, votul din anul 2006 s-a încheiat cu o victorie surprinzătoare a Hamas,…

Interviuri

Florina Presadă: Voi construi o nouă formațiune politică progresistă, cu accent pe politici verzi și reducerea inegalităților sociale

Sidonia Bogdan

Fosta senatoare USR PLUS Florina Presadă va lansa curând un partid progresist pro-european, cu agendă pe mediu, schimbări climatice și reducerea inegalităților sociale. Presadă explică de ce a luat decizia radicală de a părăsi partidul și dezamăgirile față conducerea Dan Barna. Ea crede că, la ora actuală, există un electorat care nu se mai simte reprezentat, nici măcar de USR PLUS, iar acestui electorat dorește să i se adreseze. „Pandemia a adâncit inegalitățile în societatea românească. E nevoie de o formațiune politică nouă progresistă și responsabilă. Vreau să ne uităm la cifre, să înțelegem fenomenele. Avem o grămadă de strategii pe care nu le evaluează nimeni să vadă ce impact au avut. O nouă formațiune care să pună preț pe integritate și competență nu face rău României”, explică Presadă într-un interviu pentru acest site. Nu renunți ușor la partid? O organizație mare nu e raiul pe pământ, apar inevitabil conflicte și jocuri de putere. Ce te-a determinat să faci acest

pas radical? Mi-am dat seama că nu mai avem șanse să schimbăm lucrurile în USR. Am ajuns într-un punct în care schimbarea spre mai bine nu mai este posibilă. Oamenii care au încercat să schimbe lucrurile s-au lovit de un zid. Conducerea partidului sub Dan Barna a practicat un stil de conducere extrem de diviziv, în care a marginalizat toate vocile critice. A marginalizat pe oricine nu era de acord cu deciziile luate de ei. Mi-am dat seama că locul meu nu mai este acolo. Dan Barna putea oricând să ne cheme la o discuție, pe mai mulți dintre noi. Eu mă așteptam la asta. Am văzut extrem de multe lucruri în USR încât să spun: locul meu nu mai este aici. Care sunt deciziile care te-au nemulțumit atât de tare? Să începem cu excluderea lui Oli Ardelean și toate lucrurile care s-au întâmplat după. Pot să amintesc, mai recent, cazul Vlad Teohari, invalidarea candidaturii lui pe listele de la…