foto pagina de Facebook a Ambasadei USA
Pozițiile publice ale ambasadorului american, Adrian Zuckerman, au devenit din ce în ce mai contrariante față de valorile democrației liberale, pe care administrațiile americane le folosesc în diplomația de tip soft power.
În timp ce Forumul Judecătorilor, cea mai de prestigiu organizație a juedecătorilor din România, a susținut public, chiar acum două zile, că „Ziua Internațională Anticorupție” marchează în România „o realitate tristă”, Ambasada USA găsește potrivit să-l premieze chiar pe fostul șef al Executivului pentru „eforturile axate pe promovarea statului de drept”.
Prin gesturile sale pripite și superficiale, Ambasada USA nu face decât să decredibilizeze și mai mult acea facțiune de magistrați reformiști din România, rămasă fără suport politic și care abia mai supraviețuiește.
Dacă totul a fost prefect și chiar performant în timpul guvernării Orban, potrivit evaluărilor americane, înseamnă că asociațiile de magistrați români, care au atras semnale de alarmă, în acest an, asupra problemelor din justiție, apărute din cauza ingerințelor politice, au criticat puterea politică fără argumente. Pe cine să mai creadă cetățeanul simplu din această poveste?
Nu numai că a făcut campanie electorală în mod fățiș liberalilor, dar Zuckerman îi legitimează pe liberali pe cea mai sensibilă temă din România: statul de drept.
„Ieri, Ambasada Statelor Unite ale Americii l-a premiat onorific pe fostul premier Ludovic Orban pentru „eforturile axate pe promovarea democrației, statului de drept și pe combaterea traficului de persoane”, scrie pe pagina de facebook a Ambasadei USA în România.
Despre Ludovic Orban se pot spune multe, de la faptul că, în plan extern, nu a avut poziții retrograde asemănătoare lui Liviu Dragnea, nu a promovat la nivel de discurs politic cauze naționaliste toxice sau euro-atlantice sceptice, dar, totuși, cum să-l premiezi pe Orban pentru că ar fi promovat statul de drept în România? Ce merite deosebite a avut Guvernarea Orban pe această temă?
Puterea executivă și majoritatea legislativă au desconsiderat apelurile magistraților
Magistrații se plâng, pe bună dreptate, că Secția Specială pentru investigarea magistraților (SIIJ) funcționează bine mersi în continuare, iar fostul Guvern Orban nu a făcut nimic concret pentru eliminarea ei.
Din contră, „Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție au solicitat de zeci de ori public în ultimii ani desființarea acestei structuri de parchet, dar puterea executivă și majoritatea legislativă au desconsiderat toate aceste apeluri”, susțin magistrații într-o scrisoare publică.
Motivul invocat de către liberali ar fi că nu se mai pot da OUG-uri pe justiție, în urma referendumului inițiat de președintele Klaus Iohannis, însă desființarea urgentă a SIIJ ar fi fost în linie cu cerințele exprese ale Comisiei Europene, ale GRECO și Comisiei de la Veneția. Să tot invoci acest argument este un pretext mascat, iar în realitate, această secție a devenit o armă eficientă inclusiv pentru guvernarea liberală pentru descurajarea magistraților incomozi.
În plus, SIIJ și-a arătat cu totul ineficiența (din 417 dosare soluționate în 2019, 415 au fost clasate și doar în două cauze s-a dispus trimiterea în judecată a trei inculpați) și, cu toate acestea, nu l-am auzit pe Orban foarte vocal în acest an pentru desființarea ei.
O altă mare problemă a anului 2020 a fost anularea probelor obținute prin mandate de securitate națională, deși ele au fost autorizate de un judecător al ÎCCJ, care au dus la achitări pe bandă rulantă a unor politicieni anchetați. Guvernul Orban nu a întreprins niciun demers serios pentru adoptarea unor modificări ale Codului de procedură penală, care să transpună dispozițiile Deciziei nr. 55/2020 a Curții Constituționale a României și salveze, în același timp, respectivele probe administrate deja în dosarele penale.
O altă mare problemă a anului 2020 au fost numirile controversate la șefia marilor parchete, atât de controversate, încât fosta șefă DIICOT, Georgiana Hosu, a trebuit să-și dea demisia, după ce soțul său a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare. Deși vulnerabilă și fără performanțe manageriale, procuroarea șefă peste parchetul care are în atribuții traficul de persoane a fost susținută de Guvernul Orban.
În septembrie, Comisia Europeană a făcut public un raport privind situația statului de drept în România, în care există multe critici pertinente și nuanțe indispensabile. România are o tradiție a MCV-urilor în care a fost analizată, an de an, reforma sistemului judiciar într-un mod mult mai profesionist.
Să intri pe această temă sensibilă, în calitate de partener strategic cel mai important al României și să începi s-o mistifici în culoare roz, pentru avantajarea clară a unui partid politic, este orice numai diplomație de prim rang nu.