Update Compania IFC Paragon Financial SRL a primit patru granturi în valoare totală de aproximativ 360.000 euro, din partea Agenției de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare (RoAID), condusă de fostul șef SIE, Cătălin Harnagea. Curtea de Conturi a găsit nereguli grave pentru granturile derulate de companie în anul 2018 și a făcut o plângere penală pentru a fi recuperate prejudiciilor. În același an, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 a deschis un dosar in rem, cu privire la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 64 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi. Potrivit datelor publicate în Monitorul Oficial, firma IFC Paragon Financial SRL reprezintă fosta firmă Bucharest Forum Conference SRL care și-a modificat denumirea în anul 2018. Asociația Bucharest Formul SRL îl avea drept reprezentant legal pe secretarul adjunct NATO, Mircea Geoană și pe Alina Violeta Costea, cumnata sa. Pe site-ul Națiunilor Unite, în pozele referitoare la granturile acestei firme apare Ionuț Costea, cumnatul lui Mircea Geoană. Aceasta

a fost demnitar român, a condus Eximbank în perioada 2009-2012 și a mai fost director adjunct în cadrul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, așa cum am mai scris aici. În data de 18.12.2018, Mircea Geoana a decis să se retragă din IFC Paragon Financial SRL, tot potrivit datelor din Monitorul Oficial. În același an, firma respectivă a obținut două granturi din partea RoAID, o instituție abia înființată din subordinea Ministerului Afacerilor Externe. În fapt, potrivit unui răspuns RoAID la solicitarea acestui site, firma cumnatului lui Mircea Geoană a obținut acești bani astfel: „În anul 2018, RoAID a finanțat proiectele: „Susținerea sistemului educațional din R.D. Congo prin facilitarea obținerii de burse de studiu în România din republică- etapa 1: analiză și proiecție nevoi identificate”. Valoarea totală a proiectului a fost 232.000 lei, din care grant acordat de către RoAID a fost de 232.000 lei. Aceasta poate fi citit aici. „Studiu de pre-fezabilitate analiză rețea distribuție electricitate Mbanza-Ngungu Congo”. Valoarea totală…

Un raport al Curții de Conturi demască nereguli grave de management în Agenția de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare (RoAID), condusă de fostul șef SIE, Cătălin Harnagea. Agenția se află în subordinea Ministerului Afacerilor Externe. Curtea de Conturi a constatat că, în anul 2018, două proiecte din domeniul cooperării internaționale pentru dezvoltare în Jamaica și Georgia, derulate de organisme de drept privat din România, au fost coordonate de instituția condusă de Cătălin Harnagea cu plăți în avans în valoare de 250.000 lei pentru care „nu  au fost prezentate documentate justificative legale întocmite”. Curtea de Conturi a constatat aceeași neregulă și pentru alte două proiecte derulate în Republica Congo, în care s-au făcut plăți în avans în valoare de 202.702 lei, „pentru care nu au fost prezentate documente justificative legal întocmite”. Curtea mai arată că RoAID a făcut plata unor cheltuieli privind servicii de editare, tipografice și conexe în valoare de 46.182 lei fără a se încadra în categoria cheltuielilor privind cooperarea

internațională pentru dezvoltare sau asistență umanitară. Curtea mai arată că au fost decontate anumite sume pentru deplasări externe, iar RoAID nu pot face dovada că s-a deplasat cineva în acele locuri. O posibilă explicație pentru aceste nereguli este faptul că în anul 2018, Planul Anual de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare și Asistență Umanitară a suferit modificări substanțiale, „fără obținerea autorizărilor impuse de lege”. Deși raportul relevă multe nereguli de management, conducerea RoAID nu a fost demisă de ministrul de Externe, Bogdan Aurescu. „Nu a fost aprobat până în prezent (deși au trecut aproape 2 ani de la înființarea instituției) un program strategic pe 4 ani potrivit prevederilor art. 8 din Legea nr. 213/2016”, arată raportul remis de Curtea de Conturi, la solicitarea acestui site. „Nu au fost elaborate și implementate proceduri specifice cu privire la modalitatea de acordare a granturilor către organismele de drept privat din România/străinătate în ceea ce privește: c1) definirea domeniilor specifice concrete în cadrul cărora să…

Gicu Iorga, apropiat de ALDE și, mai nou, de PNL, a fost numit, în luna martie 2021, șef al Vămii Giurgiu. Iorga este în același timp, din aprilie 2018, și administrator neexecutiv în Consiliul de Administrație al companiei cu capital privat și de stat, Electrica SA. Surse apropiate Electrica SA susțin că Iorga se află în stare de incompatibilitate și nu dorește să își dea demisia din consiliul de administrație pentru a mai încasa la sfârșitul lunii aprilie retribuția pentru un an întreg, adică aproximativ 44.000 euro. În calitate de șef al Vămii, Iorga a căpătat statutul de funcționar public și i se aplică legea 161/19.04.2003 și legea 59/8.03.2019 care reglementează incompatibilitățile funcționarului public. Potrivit articolului 94 din legea 161/2003, aliniatul c, funcţionarii publici nu pot deţine alte funcţii şi nu pot desfăşura alte activităţi, remunerate sau neremunerate, după cum urmează: c) „în cadrul regiilor autonome, societăţilor comerciale ori în alte unităţi cu scop lucrativ, din sectorul public sau privat,

în cadrul unei asociaţii familiale sau ca persoană fizică autorizată”. Aliniatul c a fost modificat în legea 59/2019 astfel: „în cadrul regiilor autonome, societăților comerciale ori în alte unități cu scop lucrativ din sectorul public”. Structura acționariatului companiei Electrica este deținut în proporție de 48,7% de către statul român, prin Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, iar restul de 51,3% de companii sau persoane juridice private. Potrivit experților în incompatibilități consultați de mine, Gică Iorga s-ar afla într-o stare de incompatibilitate, iar Agenția Națională de Integritate ar trebui să verifice această speță. În mod normal, Iorga ar trebui să aleagă una dintre cele două funcții deținute în prezent. Am solicit ANI să se pronunțe pe acest caz, iar poziția oficială a agenției este următoarea: „Agenția Națională de Integritate emite, în conformitate cu dispozițiile legale, puncte de vedere referitoare la eventuale situații de incompatibilitate, conflicte de interese sau cu privire la regimul juridic al declarării averii, numai în ceea ce privește…

Numele procurorului general, Gabriela Scutea, apare într-un rechizitoriu întocmit de Parchetul de pe Lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în anul 2009, în care a fost investigat un fost ofițer SRI, Daniel Diaconu, pentru ca ar fi fabricat in 2004 un document pentru a-l forța pe un procuror să-și dea demisia.  Pentru această faptă, Tribunalul Militar Cluj l-a condamnat în anul 2012 pe căpitanul SRI Daniel Diaconu la trei ani de închisoare, cu suspendare condiţionată, iar în recurs magistratii militari au încetat procesul penal. Ofiţerul ar fi contrafăcut prin tehnoredactare, în septembrie 2004, un document clasificat “strict secret”, dându-i aparenţa unui act oficial emis de Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI) şi semnat de şeful de atunci al acestei structuri, chestorul Virgil Ardelean, pentru a intimida un procuror și a-l face să demisioneze. La pagina 30 din rechizitoriu,  apare numele Gabrielei Scutea, așa cum consemnează procurorul de caz: „Tot astfel, prin nota de relații, din data de 25.01.2008, Scutea

Gabriela- care în perioada august 2003-septembrie 2004 fusese delegată în funcția de prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov, a arătat că înv. Diaconu Daniel i-a solicitat în mod direct să-l informeze despre eventuale fapte de corupție comise de colegii procurori”. Ținând cont de faptul că nu a existat niciodată o bază legală care să-i oblige pe procurori să informeze ofițerii SRI, i-am solicitat procurorului general, Gabriela Scutea, să lămurească acest fragment apărut într-un document oficial. Întrebările reporterului au fost următoarele, trimise prin email Parchetului General : Ce fel de relație avea Gabriela Scutea cu Daniel Diaconu în acea perioadă? În baza cărei legislații i-a cerut ofițerul SRI să îl informeze despre colegii procurori?L-a informat sau nu Gabriela Scutea pe Daniel Diaconu? Gabriela Scutea a refuzat să lămurească această controversă, invocând secretul profesional. „Relațiile furnizate în cadrul cercetărilor în cauza la care faceți referire sunt consemnate și depuse în dosarul penal înaintat instanței de judecată. Ghidul de bune…

O angajată a Centrului Cărții, din cadrul ICR, acuză că este victima unui caz de hărțuire la locul de muncă. Ana Nedelea, un expert care se ocupă de publicarea revistei Lettre Internationale, îl acuză pe șeful său direct, Andrei Novac, de „abuzuri față de angajații acestui departament”. Potrivit plângerilor sale, Andrei Novac „își supune în mod repetat colegii unor atacuri verbale nejustificate și are un comportament deosebit de agresiv la adresa acestora”. De partea ei se află reprezentanții salariaților ICR care confirmă că Novac ar manifesta un comportament verbal agresiv la locul de muncă.  La rândul său, Andrei Novac, la solicitarea mea, se apără și susține că, în fapt, angajata din subordinea sa nu ar fi respectat atribuțiile care i se revin și că nu ar manifesta un comportament agresiv în relația cu angajații. Aceeași poziție o are și conducerea ICR, Mirel Taloș, într-un răspuns la solicitarea acestui blog.  Ana Nedelea a făcut plângeri împotriva directorului Centrului Cărții, în acest

an, atât către președintele ICR, Mirel Taloș, către Comisia pentru Cercetarea Abuzurilor, Combaterea Corupției și Petiții din Senat, cât și către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD).  „În ultimii doi ani, directorul temporar al departamentului Centrul Cărții, dl. Andrei Novac, a manifestat față de mine în repetate rânduri un comportament deosebit de agresiv (limbaj și manieră de comunicare), supunându-mă astfel unei hărțuiri morale și intelectuale care este, în continuare, acceptată prin nesancționare de către conducerea instituției. Comportamentul domnului Novac, tolerat de către președintele interimar, dl. Mirel Taloș, lezează demnitatea, afectează sănătatea angajaților și degradează climatul de lucru în compartimentul Centrul Cărții din cadrul Institutului Cultural Român. Menționez că domnul Novac manifestă acest comportament deosebit de grobian cu precădere față de femeile din departamentul pe care îl conduce”, reclamă Ana Nedelea în plângerea trimisă spre analiză către CNCD.  Experta ICR susține că, în anul 2019, Andrei Novac a refuzat să angajeze pe un post vacant în redacția revistei o persoană  care să preia…