Exclusiv. Suspiciuni de fraudă la agenția RoAID, condusă de Cătălin Harnagea. Adjunctul instituției confirmă neregulile

Un raport al Curții de Conturi demască nereguli grave de management în Agenția de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare (RoAID), condusă de fostul șef SIE, Cătălin Harnagea. Agenția se află în subordinea Ministerului Afacerilor Externe.

Curtea de Conturi a constatat că, în anul 2018, două proiecte din domeniul cooperării internaționale pentru dezvoltare în Jamaica și Georgia, derulate de organisme de drept privat din România, au fost coordonate de instituția condusă de Cătălin Harnagea cu plăți în avans în valoare de 250.000 lei pentru care „nu  au fost prezentate documentate justificative legale întocmite”.

Curtea de Conturi a constatat aceeași neregulă și pentru alte două proiecte derulate în Republica Congo, în care s-au făcut plăți în avans în valoare de 202.702 lei, „pentru care nu au fost prezentate documente justificative legal întocmite”.

Curtea mai arată că RoAID a făcut plata unor cheltuieli privind servicii de editare, tipografice și conexe în valoare de 46.182 lei fără a se încadra în categoria cheltuielilor privind cooperarea internațională pentru dezvoltare sau asistență umanitară.

Curtea mai arată că au fost decontate anumite sume pentru deplasări externe, iar RoAID nu pot face dovada că s-a deplasat cineva în acele locuri.

O posibilă explicație pentru aceste nereguli este faptul că în anul 2018, Planul Anual de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare și Asistență Umanitară a suferit modificări substanțiale, „fără obținerea autorizărilor impuse de lege”.

Deși raportul relevă multe nereguli de management, conducerea RoAID nu a fost demisă de ministrul de Externe, Bogdan Aurescu.

„Nu a fost aprobat până în prezent (deși au trecut aproape 2 ani de la înființarea instituției) un program strategic pe 4 ani potrivit prevederilor art. 8 din Legea nr. 213/2016”, arată raportul remis de Curtea de Conturi, la solicitarea acestui site.

„Nu au fost elaborate și implementate proceduri specifice cu privire la modalitatea de acordare a granturilor către organismele de drept privat din România/străinătate în ceea ce privește:

c1) definirea domeniilor specifice concrete în cadrul cărora să fie depuse proiecte de finanțare de către mediul privat, iar selecția acestora să poată fi una competitivă;

c2) analiza și evaluarea proiectelor primite, de către membrii comisiei de evaluare, pe baza unor grile de evaluare concrete și specifice fiecărui apel de proiecte desfășurat,

c3) monitorizarea proiectelor finanțate atât pe parcursul acestora cât și ulterior finalizării lor,

c4) recepția lucrărilor/studiilor elaborate în cadrul granturilor acordate la nivelul RoAid către organismele de drept privat din România/străinătate”, mai arată raportul.

Nota-constatare-RoAID-2019

Într-un interviu în exclusivitate pentru acest site, directorul adjunct RoAID Cezar Marin susține că instituția a fost condusă discreționar și că Harnagea a încurajat o rețea de firme clientelare.

„Mi-a ridicat semne de întrebare faptul că în trei ani și șapte luni sunt aceleași societăți comerciale care primesc granturi. De foarte multe ori s-a blocat site-ul, după ce se publicau rezultatele (…) S-au făcut broșuri pe care eu nu le-am văzut niciodată. Unul dintre cele mai grave lucruri este un contract în Jamaica. Nimeni n-a știut nimic. Dumnealui a fost într-vizită la ONU, a cerut prin intermediul misiunii noastre de la New York să se întâlnească cu ambasadorul jamaican la ONU și a prezentat acest studiu. Nu am văzut în planul din 2018 să se facă măcar vorbire la acest proiect”, a declarat Cezar Marin, la solicitarea mea.

Contactat telefonic să explice neregulile sesizate în raportul Curții de Conturi, Cătălin Harnagea nu a dorit să răspundă, deși i-am trimis un mesaj inclusiv pe whatsapp pe care l-a văzut.

Ministerul de Externe nu a răspuns, până la publicarea acestui articol, solicitării de a explica ce măsuri a luat pentru a remedia deficiențele reclamate de Curtea de Conturi pentru anul 2018.

Într-un interviu pentru acest site, directorul adjunct RoAID susține că toate neregulile constatate de Curtea de Conturi sunt legitime și crede că o instituție de parchet ar putea lămuri dacă putem vorbi de infracțiuni penale.

Cezar Marin: „Studiul din Jamaica a apărut din neant, nimeni din agenție nu a știut despre acel studiu”

Domnule Marin, s-au făcut plăți în avani fără a exista documente justificative legale

Cezar Marin: Directorul general a înțeles total eronat proiectele de cooperare internațională. România nu poate să dea bani unor firme private, care să facă fie studii de pre-fezabilitate, fie de fezabilitate, care în cele din urmă ajung sau nu ajung…suntem în faza de a fi nesiguri de acele studii dacă au ajuns în faza de fezabilitate și pre-fezabilitate la statul beneficiar. Eu nu pot să vă dau multe informații despre acest lucru decât într-un mod sumar. Este rocambolesc că directorul general să dea dispoziții să fiu scos din circuitul de avizare al serviciului financiar-contabil. Eu vă pot da frânturi despre ce s-a întâmplat de-a lungul timpului. Nu puteam să văd exact ce se întâmplă și cum se cheltuiește banul public.

Nu ați avut deloc atribuții pentru aceste proiecte?

Eu am avut atribuții, dar directorul general a înțeles altfel. Toate atribuțiile erau numai dacă primeam delegare de la directorul general. Pe cale de consecință, agenția a fost și este condusă într-un mod total discreționar. Toate atribuțiile legale pe care eu trebuia să le am au fost pur și simplu șterse prin decizii emise de directorul general.

Agenția se supune controlului MAE?

Agenția are personalitate juridică dar se află în subordonarea MAE.

Asta înseamnă că ar fi trebuit să fie un control despre cum au fost cheltuiți banii publici

Directorul general este numit pentru o perioadă de patru ani, cu posibilitate de prelungire, iar directorul adjunct este numit și revocat prin ordin de ministru. Dar prevederea referitoare la directorului general a fost abrogată, deci și el poate fi numit și demis de ministrul de Externe. Agenția a început să derapeze în perioada în care directorul general a modificat planului Agenției.

Ați încercat să lămuriți aceste lucruri cu ministrul de Externe?

În perioada ministrului Teodor Meleșcanu lucrurile începuseră să meargă pe o cale normală, mă refer la activitatea legală a agenției. Dar pe parcurs am văzut că lucrurile o iau razna total, după terminarea mandatului lui Meleșcanu. Situația se alterează de la an la an.

Există o notă a ministrului Meleșcanu prin care se recomandă să se renunțe la aceste granturi.

În momentul în care discutăm despre acele proiecte pe Georgia, cu acele studii de pre-fezabilitate, fezabilitate, toate aceste studii au o coerență. Care mai este contribuția pe care o aduce agenția statului beneficiar? Este un maldăr de hârtii care merge sine die. Nu a existat niciodată acel studiu pe energie eoliană sau fotovoltaică, nici nu m-am uitat pe el, pentru că nu era în plan. Studiul din Jamaica a apărut din neant, nimeni din agenție nu a știut despre acel studiu. Societăți pe care eu nici nu le-am văzut faptic. Să vină cineva de la acele firme să îmi solicite și mie un punct de vedere. Tot timpul am fost ocolit. Eu am spus că cooperarea internațională nu se face în acest fel. Agenția nu se poate transforma într-un fond de garantare a unor întreprinderi mici și mijlocii care doresc să intre pe o piață externă.

Curtea a constatat că au existat contracte cu firme de avocatură și nu se pot identificate serviciile respective.

Dacă dvs aveți știință despre aceste contracte, poate îmi dați și mie de știre. Eu nu știu despre aceste contracte, pentru că aceste lucruri se făceau fără știința mea. Există un grup de trei oameni care conduc agenția.

Cine sunt acei oameni?

Eu, în calitate de director adjunct care asigur partea operativă a instituției, trebuia să trasez sarcini șefilor de servicii care se aflau în subordinea mea. Doar că o mare parte din angajați îmi spuneau că directorul general le spunea că nu trebuie să ia în seamă ce spuneam eu și că decizia finală îi aparține lui.

Studiile respective nu pot fi cuantificate. Am observat că, în raport, Curtea constată că au fost decontate anumite sume, dar nu pot face dovada că s-a deplasat cineva acolo. Intrăm în domeniul parapsihologiei dacă avem astfel de lucruri.

Credeți că obiecțiile Curții ar putea face obiectul unui dosar penal?

Eu nu pot să opinez astfel de chestiuni. Din punctul meu de vedere, eu cred că sunt anumite chestiuni care pot atinge partea penală. În momentul în care banii sunt cheltuiți într-o altă direcție și nu există un eșafodaj legal pentru asta.. cred că alte instituții ale statului trebuie să hotărască dacă sunt de natură penală sau administrativă.

Pe mine mă interesează ca acești bani să se întoarcă la bugetul de stat. Acest raport a fost ținut pe masa directorului general. Eu am acces la actele financiare de câteva luni. Dacă am deranjat, eu nu trebuia să știu ce se întâmplă acolo. Agenția a început să devină o agenție de predare a unor fonduri publice către societăți private.

Avem la ora actuală trei societăți comerciale…nu s-a respectat sub nicio formă principiul transparenței. Aceste granturi au fost pur și simplu publicate pe site-ul agenției neexistând o procedură.

Tot ceea ce înseamnă cheltuirea banului public trebuie să fie transparent. Mi-a ridicat semne de întrebare faptul că în trei ani și șapte luni sunt aceleași societăți comerciale care primesc granturi. De foarte multe ori s-a blocat site-ul, după ce se publicau rezultatele.

Există o societate la ora actuală care a primit 500.000 euro, 250.000 euro, a mai primit circa 140.000 euro pentru studii de pre-fezabilitate pe continentul african. La ora actuală, în 2020, au primit 500.000 euro.

Cum se numește firma?

Premium Audit Consulting. Din 250.000 euro, această firmă a cumpărat patru mașini de recoltat gunoiul. Și 300-400 pubele pe care le-a livrat primăriei din Lusaka. Nu știu ce rol are o societate care generează profit în tot ceea ce înseamnă procesul de asistență internațională. Aceeași societate a primit 250.000 euro pentru a livra materiale COVID în contextul pandemiei. Acea societate a achiziționat materialele de suport COVID de la aceeași societate cu care Agenția are un contract de nebulizare. Au pus întrebări, nu mi-a dat niciun răspuns, există documente interne cu număr de înregistrare.

Această firmă a trecut printr-un proces transparent de licitații?

Fiind în pandemie, procedurile erau făcute după ureche. Există o societate care a participat până și la întâlniri oficiale pe care Agenția le-a avut cu parteneri din Coreea și Japonia. Lucru care sunt de neînțeles. Ce caută o societate de consultanță să facă lucrurile pe care trebuia să le facă personalul Agenției?

A cui este această firmă de consultanță?

Eu când am ridicat această problemă, Cătălin Harnagea le-a considerat un maldăr de hârtii care nu trebuie luate în calcul de nimeni. Instituția este condusă discreționar și clientelar. Acolo este vorba de o clientelă perpetuă.

Sunt acuzații foarte grave

Eu nu acuz, eu spun ce văd. Eu sunt unul dintre manageri și am scris aceste lucruri. Acum ce să fac? Vedem aceleași societăți de trei ani și jumătate. Se putea face o activitate de reprezentare a agenției. S-au făcut broșuri pe care eu nu le-am văzut niciodată. Unul dintre cele mai grave lucruri este un contract în Jamaica. Nimeni n-a știut nimic. Dumnealui a fost într-o vizită la ONU, a cerut prin intermediul misiunii noastre de la New York să se întâlnească cu ambasadorul jamaican la ONU și a prezentat acest studiu. Nu am văzut în planul din 2018 să se facă măcar vorbire la acest proiect. S-a făcut o decizie care nu exista în plan.