Unul dintre angajații apropiați directorului general al Agenției de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare, Cătălin Harnagea, este Oana Mihaela Alexandrescu-Duca, care deține funcția de consilier. Surse din interiorul Agenției Naționale mi-au declarat că Alexandrescu-Duca este „mâna dreapta” a directorului general. În această perioadă se află în concediu de creștere a copilului, potrivit surselor citate și este angajatul instituției încă de la înființarea RoAID în anul 2018. Cătălin Harnagea nu a răspuns la telefon pentru a i se lua un punct de vedere. Alexandrescu-Duca a primit, în anul 2019, o condamnare la 5 ani închisoare cu executare, în primă instanță, pentru mită. Ea este acuzată că, în calitate de fostă directoare în Comisia Națională de Acreditare a Spitalelor, a primit o mită de 1,5 milioane de lei de la reprezentanţii a două firme de prestări servicii. Instanţa a mai dispus confiscarea specială a sumei de bani obţinute cu titlu de mită de aceasta, respectiv 1.509.611 lei.Oana Mihaela Alexandrescu-Duca mai este judecată într-un

alt dosar, pentru abuz în serviciu, alături de Dan Romulus Şerban, fost preşedinte al CoNAS, şi fostul director juridic Aracsia Magdalena Benţia în legătură cu acordarea nelegală a unor contracte de prestări servicii, prejudiciul în acest caz fiind de peste 13 milioane lei, potrivit Agerpres. Un raport al Curții de Conturi demască nereguli grave de management în Agenția de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare (RoAID), condusă de fostul șef SIE, Cătălin Harnagea. Agenția se află în subordinea Ministerului Afacerilor Externe. Curtea de Conturi a constatat că, în anul 2018, două proiecte din domeniul cooperării internaționale pentru dezvoltare în Jamaica și Georgia, derulate de organisme de drept privat din România, au fost coordonate de instituția condusă de Cătălin Harnagea cu plăți în avans în valoare de 250.000 lei pentru care „nu  au fost prezentate documentate justificative legale întocmite”. Curtea de Conturi a constatat aceeași neregulă și pentru alte două proiecte derulate în Republica Congo, în care s-au făcut plăți în avans în…

Compania IFC Paragon Financial SRL a distribuit materiale educaționale și truse de igienă în Republica Congo în perioada pandemiei. Proiectul a fost finanțat printr-un grant oferit de Agenția Română pentru Cooperare Internațională pentru Dezvoltare – RoAid, condusă de Cătălin Harnagea. Potrivit datelor publicate în Monitorul Oficial, firma IFC Paragon Financial SRL reprezintă fosta firmă Bucharest Forum Conference SRL care și-a modificat denumirea în anul 2018. Asociația Bucharest Formul SRL îl avea drept reprezentant legal pe secretarul adjunct NATO, Mircea Geoană și pe Alina Violeta Costea, cumnata sa. În data de 18.12.2018, Mircea Geoana a decis să se retragă din IFC Paragon Financial SRL, tot potrivit datelor din Monitorul Oficial. Pe site-ul Națiunilor Unite, apare informația că donația statului român ar fi fost prezidată de Ionuț Costea, cumnatul lui Mircea Geoană. Aceasta a fost demnitar român, a condus Eximbank în perioada 2009-2012 și a mai fost director adjunct în cadrul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Detaliile despre proiect se găsesc

chiar pe site-ul Agenției. La ora actuală, RoAID trece printr-un scandal public, după ce am publicat un raportul al Curții de Conturi care a constatat multe nereguli de management pentru anul 2018. „Pe 27 octombrie 2020, a avut loc ceremonia de distribuire a unui set de materiale educaționale tipărite și truse de igienă către Diocèse d'Idiofa, în Republica Democrată Congo, în cadrul proiectului educațional implementat de compania română IFC Paragon Financial SRL. Proiectul a fost finanțat printr-un grant de la Agenția Română pentru Cooperare Internațională pentru Dezvoltare – RoAid. )...) În timpul campaniei, 30.000 de materiale educaționale tipărite (flayers, pliante) și 500 de truse de igienă cu săpun, gel dezinfectant și măști de protecție au fost distribuite în provincia Bandundu din RD Congo, împreună cu publicarea de știri informative în mass-media, în franceză și în limbi naționale - Kikongo și lingala. În același timp, un spot video educațional va fi difuzat pe canalele online, filmat cu o personalitate locală, cu…

În ultimii cinci ani, Primăria Municipiului București nu a evaluat niciun manager de spital, în baza criteriilor de performanță, deși este obligată prin lege să evalueze anual activitatea tuturor celor 19 manageri de spitale aflate în subordinea Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București. În schimb, Ministerul Sănătății susține că a întreprins acest proces anual de evaluare, până la venirea pandemiei, pentru spitalele pe care le are în subordine în București, dar a demis un singur manager de spital din cauza lipsei de performanțe din totalul de 18 manageri evaluați. Potrivit legislației în vigoare, dacă managerii de spitale nu ating criteriile de performanță, aceștia pot fi demiși înaintea terminării mandatului. Una dintre problemele cronice ale sistemului de sănătate este lipsa unei evaluări obiective a managerilor de spitale din România. Evaluarea este importantă întrucât aceștia decid cum sunt administrați banii alocați funcționării spitalelor.   Am încercat să aflu câți manageri au fost evaluați de către Primăria Municipiului București și de către Ministerul

Sănătății privind criteriilor de performanță, prevăzute în legislația românească (OMS nr. 112/2007 ), „în baza căruia contractul de management poate fi prelungit sau poate înceta înainte de termen, cu modificările şi completările ulterioare”. Conform prevederilor art. 176 alin. (4) din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii ,,Evaluarea este efectuată pe baza criteriilor de performanţă generale prevăzute prin ordin al ministrului sănătăţii, precum şi pe baza criteriilor specifice şi a ponderilor prevăzute şi aprobate prin act administrativ al conducătorilor ministerelor sau instituţiilor cu reţea sanitară proprie, al primarului unităţii administrativ-teritoriale, al primarului general al municipiului Bucureşti sau al preşedintelui consiliului judeţean sau prin hotărârea senatului universităţii de medicină şi farmacie, după caz.” În urma răspunsurilor venite din partea acestor instituții, concluzia este dezamăgitoare. Primăria București și Ministerul Sănătății nu evaluează în mod profesionist performanța managerilor de spitale din București. „În perioada 2017-2021, Primăria Municipiului București, prin ASSMB - Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București, nu a realizat evaluări ale managerilor de spitale.…

Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, instituție aflată în subordinea Guvernului, a făcut publice sumele de bani alocate, în ultimii trei ani, presei din Republica Moldova. Potrivit solicitării remise către acest site, în anul 2018, statul român a oferit 757.090 lei presei din Republica Moldova, în anul 2019 au fost alocați 215.00 lei, iar în anul 2020 au fost alocați 982.079 lei. „A fost finanțată presă pro-română, dar nu este neapărat presă de calitate. Publicațiile pentru cultură și copii ies din discuție", a comentat Petre Macovei, președintele executiv al Asociației Presei Independente din Republica Moldova, după ce a conspectat această listă. "Sunt însă și publicații care au fost pro-Plahotniuc în perioada cea mai urâtă de dominație a Partidului Democrat în Republica Moldova. Ar trebui luată în calcul, în această selecție, calitatea produsului jurnalistic și respectarea deontologiei profesionale”, a adăugat Petru Macovei. Printre publicațiile finanțate de statul român se numără Societatea cu Răspundere Limită

Open al cărui fondator, Sorin Bucătaru, deține și deschide.md, un site de știri care a avut o linie editorială anti Maia Sandu, în perioada în care oligarhul Vladimir Plahotniuc deținea puterea și acaparase instituțiile statului peste Prut. În acești trei ani, Societatea Open a primit 168.200 lei din partea statului român. Statul român a alocat bani și publicației „Timpul de Dimineață”, deținută de Silviu Tănase care este și beneficiarul televiziunii 10TV. Acesta este fratele fostului președinte al Curții Constituționale din Republica Moldova, Alexandru Tănase. 10 TV a colaborat cu Platforma Unionistă „Acţiunea 2012” şi „Tinerii Moldovei”, iar în această perioada, este televiziunea favorită a liderului AUR, George Simion, în care își lansează mesajele politice. Printre publicațiile cu reputație bună se află Ziarul de Gardă care a primit din partea statului român 156.000 lei. Pentru anul 2021, sesiunea de finanțare a început în această lună, iar solicitații vor putea trimite cereri până pe 14 mai.

Președintele Comisiei de Cultură și Media din Senat, liberalul Viorel Badea, anunță că Institutul Cultural Român va trece, printr-o ordonanță de urgență, în aceste zile, sub conducerea directă a premierului Florin Cîțu, dar va fi prelungit mandatul actualei conduceri sine die, până când premierul va alege o nouă conducere. "Se lucrează la o ordonanță de urgență ca ICR să treacă sub conducerea premierului. Se va face o prelungire de mandat, pentru că, din cauza tensiunilor din coaliție, nu a fost timp pentru a stabili o nouă conducere. Intenția este ca schimbarea să se facă repede", a

declarat senatorul PNL, Viorel Badea pentru acest site. Amintesc că mandatul actualei conducerei a ICR expiră pe 24 aprilie, așa cum am explicat aici. În ultimii ani, ICR s-a aflat sub coordonarea Senatului. Noua variantă ar putea avea drept consecință o politizare excesivă a institutului, din cauza faptului că directorul general va putea fi schimbat de premierul Românei în orice moment, fără nici o justificare și fără nici un criteriu. Cum premierii s-au schimbat, în ultimii ani, foarte des, există riscul ca managementul ICR să sufere modificări repetate, ceea ce poate afecta promovarea culturii române.  

Institutul Cultural Român va trece sub coordonarea directă a premierului Florin Cîțu, nu va mai funcționa sub controlul Senatului. Pe data de 24 aprilie, mandatul președintelui interimar al ICR, Mirel Taloș, va expira, iar coaliția se află deja în contratimp pentru a desemna noua conducere. Din cauza crizei din coaliție, nu există încă nume vehiculate pentru posturile de conducere, există însă două variante de modificare a legii de funcționare a ICR. „În 24 aprilie, adică peste șapte zile, mandatul Liliana Țuroiu-Mirel Taloș se încheie și ICR  nu mai are ordonator de credite. Propriu zis ICR va fi blocat. Ca să numești o nouă conducere, durează destul de mult. Audieri în Comisia de cultură a Senatului, de pildă. Ca să schimbi legea, cu cea trimisă, trebuie să o adopți în regim de urgență. Sau ar mai fi ordonanța de urgență și folosirea acesteia pentru trecerea ICR la Guvern. Or, nu poate fi folosită ordonanța de urgență pentru că mai există un

proiect de lege de modificarea legii de funcționare a ICR în Parlament”, mi-au explicat surse ICR. Noua variantă ar putea avea drept consecință o politizare excesivă a institutului, din cauza faptului că directorul general va putea fi schimbat de premierul Românei în orice moment, fără nici o justificare și fără nici un criteriu. Cum premierii s-au schimbat, în ultimii ani, foarte des, există riscul ca managementul ICR să sufere modificări repetate, ceea ce poate afecta promovarea culturii române.   Potrivit unei variante de modificare a legii ICR, ajunsă în posesia mea, articolul 4 prevede că noua conducere institutului va fi asigurată de colegiul Institutului și de directorul general al Institutului. Articolul 5 prevede următoarele: „ Colegiul Institutului este format din 9 membri și are următoarea componenţă: a) Directorul general al Institutului; b) directorii generali adjuncți ai Institutului; c) un reprezentant al Preşedintelui României; d) Preşedintele Consiliul Institutului Cultural Român; f) un reprezentant al ministrului afacerilor externe  desemnat prin ordin; e)…

Institutul Cultural Român a fost sancționat contravențional de Curtea de Conturi, în anul 2019, din cauza modului defectuos în care a organizat proiectul „Europalia”. România a fost ţară invitată de onoare a celei de-a 27-a ediţii a Festivalului Internaţional de Arte EUROPALIA din Belgia, un festival considerat manifestarea culturală de cea mai mare amploare din Belgia, organizată sub patronajul Familiei regale a Belgiei. Șeful statului Klaus Iohannis şi familia regală a belgienilor au participat la ceremonia de deschidere a acestui festival. „În cadrul Festivalului „Europalia”, la cea de-a 27-a ediție, România, ca țară invitată, a realizat cel mai amplu program de promovare culturală, iar expoziția „Brâncuși. Sublimarea foamei” a fost cel mai mare eveniment cultural. Achiziționarea de servicii de asigurare și transport pentru operele de artă din afara României care au participat la realizarea acestei expoziții, s-a efectuat fără aplicarea procedurii de atribuire corespunzătoare pragului valoric prevăzut de Legea nr. 98/2016, acest aspect fiind sancționat contravențional”, se arată în raportul

Curții de Conturi din anul 2019. Curtea de Conturi confirmă astfel o dezvăluire a ziarului Libertatea, din martie 2020, în care atrăgeam atenția asupra acestui aspect. Sursele citate la acel moment au acuzat că din cauza lipsei sale de competență profesională, ICR plătește “facturi de sute de mii de euro pentru transportul unor lucrări de artă în proiectul Europalia fără a organiza licitații publice”. În replică, președintele ICR a declarat că acest lucru s-a întâmplat din cauza unor neconcordanțe legislative între ICR și Ministerul Afacerilor Externe. Președintele ICR, Mirel Taloș, a numit pe postul de director general al Direcției Generale Economice, Achiziții Publice și Administrativ o persoană care nu are studii superioare economice. Cristiana Daniela Pătru, care venise ca angajat al ICR prin delegare de la o firmă privată, a terminat Facultatea de Relații Internaționale la Universitatea Spiru Haret și nu avea studii superioare în domeniul economic. „În cazul proiectului cultural „Perspectives” din cadrul Festivalului „Europalia” s-a constatat că acordarea…

Președintele Klaus Iohannis împreună cu liderii coaliției PNL USR PLUS au discutat, la ultima întâlnire, situația Institutului Cultural Român în ideea de a fi scos de sub controlul Senatului, așa cum funcționează în prezent. „Este o discuție în derulare, despre unde ar putea să funcționeze cel mai bine. S-a discutat la ultima ședință a coaliției cu președintele și s-au verbalizat diverse scenarii”, mi-au declarat surse USR-PLUS. Unul dintre scenarii este să treacă sub atribuțiile Guvernului cu scopul ca ICR să nu intre în competiție cu Ministerul Culturii. Un alt scenariu ar fi autonomia ICR pe modelul Academiei Române. Un alt scenariu ar fi să devină un braț cultural al Ministerului Afacerilor Externe. „Nu este încă o decizie luată”, mi-au mai explicat sursele USR PLUS. Actualmente, președintele interimar al ICR este Mirel Taloș, iar mandatul său expiră în luna aprilie. Toate numirile importante pentru acest institut au fost făcute în timpul guvernării PSD-ALDE-UDMR. Atunci când PNL și USR PLUS și-au negociat

portofoliile, ICR nu a existat ca subiect la masa negocierilor și nu se știe care va fi partidul care va impune președintele ICR. „Mai întâi să treacă legea bugetului, să rezolvăm numirile la TVR și SRR, iar apoi se va stabili și situația ICR”, mi-a declarat șeful Comisiei de Cultură din Camera Deputaților, parlamentarul USR Iulian Bulai. În ultimii ani, societatea civilă a criticat politizarea excesivă a ICR, aceasta fiind principalul motiv pentru care instituția nu performează în filialele din străinătate. Principalul rol al ICR este promovarea culturii române în străinătate. Câteva anchete Libertatea au dezvăluit, anul trecut, unele dintre deficiențele de management ale ICR. Vicepreședintele ICR Krizbai Bela Dan, de pildă, și-a luat șeful de cabinet în șapte din cele nouă deplasări externe, în anul 2019, pe care ICR susține că Krizbai Bela Dan le-ar fi efectuat. Potrivit surselor Libertatea, e nemaiîntâlnită, până acum, situația în care un demnitar ICR să fie însoțit, în deplasări externe, de un consilier…

Fatah și Hamas, principalele partide care controlează Cisiordania, Ierusalimul de Est și Gaza, au decis, după 15 ani de la ultimele alegeri, să organizeze noi alegeri pentru palestinienii care trăiesc în aceste zone. Anunțul a fost făcut de către președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, la scurt timp după ce președintele american Joe Biden a intat oficial în funcție. Administrația Biden speră să repare relațiile diplomatice cu palestinienii, după ce acestea suferiseră o deteriorare accentuată sub conducerea fostului președinte Donald Trump, care a închis la Washington, în 2018, reprezentanța Organizației pentru Eliberarea Palestinei și a tăiat milioane de dolari, drept fonduri de ajutor pentru refugiații palestinieni din Cisiordania și Fâșia Gaza. Anunțul privind reluarea ajutorului american a fost făcut de către ambasadorul în funcție al Statelor Unite la Națiunile Unite, Richard Mills, moment în care diplomatul a reafirmat, de asemenea, sprijinul pentru o „soluție convenită de două state” între Israel și palestinieni, „în care Israel trăiește în pace și securitate, alături

de un stat palestinian viabil”. Administrația Biden este percepută una mai prietenoasă cauzei palestiniene, dovadă că în aparatul Biden se află americani de origine palestiniană, cum ar fi directorul adjunct al Biroului pentru afaceri legislative de la Casa Albă, Reema Dodin. Sau palestinianul Maher Bitar căruia Joe Biden i-a cerut să devină director de informații în cadrul Consiliului de Securitate Națională. Anunțul făcut de președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, este cu atât mai important, cu cât procesul de pace s-a aflat, în cei patru ani ai Administrației Trump, într-un impas, establishmentul politic israelian invocând des în fața negociatorilor americani lipsa unui „partener legitim” la masa negocierilor. Lipsa de legitimitate  reproșată de israelieni vine nu numai din faptul că voința poporului palestinian nu a mai trecut, de 15 ani, printr-un proces democratic de vot, dar și din faptul că președintele Abbas nu poate controla palestinienii din Gaza. Pentru reamintire, votul din anul 2006 s-a încheiat cu o victorie surprinzătoare a Hamas,…

În timp ce multe biblioteci publice sau arhive din țară au găsit soluții pentru a nu-și abandona cercetătorii și a le oferi acces la sălile de lectură, Biblioteca Academiei Română nu a dorit să-și deschidă ușile publicului nici măcar o zi, din martie 2020, când a fost instituită starea de urgență, și până în prezent. Și nici nu are de gând s-o facă. Pandemia a afectat toate sectoarele profesionale, iar cercetarea socio-umană nu este o excepție. Imediat după terminarea stării de urgență și intrarea în cea de alertă, mai multe ordine ale Ministerului Culturii și Sănătății au transmis instituțiilor de cultură și bibliotecilor un set de recomandări și regulile de prevenție pentru a putea redeschide gradual activitatea pentru public. Ultimul dintre ele este ordinul nr. 3245/1805/2020 din 19 octombrie 2020, emis de Ministerul Culturii. Din păcate, la nivel național nu a existat o strategie coerentă privind deschiderea graduală sau închiderea, după caz, a acestora, iar decizia a fost luată de

către conducerea fiecărei instituții în parte. Neexistând un set clar de norme care ar trebui îndeplinite ca instituția să poată funcționa pentru public, ce am remarcat, în discuțiile telefonice cu directori de biblioteci publice și arhive, este că factorul hotărâtor a constat în personalitatea managerului. Managerii care nu au dorit să blocheze cu totul cercetarea umanistică au încercat să găsească soluții cercetătorilor pentru a le furniza documentele sau lucrările solicitate, iar alții nu au dorit să se adapteze cu nimic la noul context pandemic. Iar blocajul a fost total. Un exemplu pozitiv este Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) care, după terminarea stării de urgență, și-a adaptat sala de lectură, a impus un set de reguli ( număr limitat de cercetători în sală, distanțare de 2 metri între ei, programare prealabilă și solicitare prin email privind tema de studiu). Cel mult zece cercetători pe zi au avut acces în sala de lectură a CNSAS, de la deschiderea acesteia, după…