Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență, inaugurat de președintele Klaus Iohannis și ministrul de Externe Bogdan Aurescu, în luna iunie a acestui an, are deja un buget de 3,2 milioane de euro și niciun angajat.
Pentru următorii ani sunt preconizate sume anuale variind între 4,3 și 4,6 milioane de euro anual, potrivit MAE la solicitarea acestui site.
Președintele centrului este Adrian-Cristian Bratu, diplomat de carieră cu gradul diplomatic de ministru plenipotențiar, iar până în acest moment nu a organizat niciun concurs pentru angajarea de experți.
„Într-o primă etapă, Centrul va funcționa prin detașarea de experți din ministere și alte instituții ale administrației publice centrale. Ulterior, pe măsură ce activitatea Centrului se extinde, sunt identificate necesități de recrutare de noi experți și sunt create structurile administrative necesare organizării de concursuri, acestea pot fi organizate în condițiile legii”, explică MAE într-un comunicat la solicitarea mea.
În prezent, președintele Centrului cooperează cu o echipă din MAE, urmând ca în perioada următoare să fie finalizată detașarea de experți de la alte instituții românești cu atribuții în domeniu.
Potrivit HG 565/2001, numărul maxim de posturi din cadrul Centrului ar trebui să fie 70, exclusiv demnitarii și cabinetele acestora. Personalul Centrului se poate compune din: personal diplomatic și consular, personal contractual încadrat pe funcții de execuție specifice M.A.E., funcționari publici cu statut special, cadre militare în activitate și alte categorii de personal contractual.
Potrivit aceleași hotărări de guvern, conducerea Centrului va beneficia de un sprijin științific oferit de Consiliul consultativ al Centrului.
„Din Consiliul consultativ al Centrului pot face parte reprezentanți ai instituțiilor și organizațiilor naționale și internaționale, precum și experți din universități și instituții de cercetare din România și statele partenere. Membrii Consiliului consultativ sunt numiți de ministrul afacerilor externe la propunerea președintelui Centrului”, arată actul de înființare.
Întrebat care sunt obiectivele centrului în acest an, MAE a răspuns:
Pentru anul în curs, Centrul se concentrează pe două dimensiuni relevante:
1. Pregătirea declarării capacității operaționale finale: Definitivarea tuturor aranjamentelor administrative necesare pentru buna funcționare și pregătirea atingerii capacității operaționale finale care urmează să fie declarată în 2022. Prin aranjamentele administrative sunt avute în vedere atât aspecte logistice, dar, mai ales, asigurarea unui cadru eficient de dialog și cooperare cu instituții și organizații de profil din România și străinătate.
2. Continuarea activității de fond: Consolidarea echipelor de lucru organizate deja pe cele șapte tematici de interes pe care Centrul le aprofundează: reziliența societală; reziliența în domeniul tehnologiilor emergente și disruptive; reziliența sistemelor de comunicații și a noilor ecosisteme tehnologice; reziliența față de crize și urgențe complexe; asigurarea continuității guvernării și a serviciilor esențiale; reziliența infrastructurii de transporturi; reziliența statelor din vecinătatea NATO și UE la influențele antioccidentale ale actorilor statali și non-statali. În paralel, se vor finaliza și promova intern și extern primele proiecte elaborate de Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență și asociate tematicilor menționate.
În sprijinul celor de mai sus, se folosesc deja informațiile și evaluările care au reieșit din participarea președintelui Centrului la conferințe, seminarii și dezbateri pe teme legate de reziliență, precum și din contactele realizate cu reprezentanți ai unor think tank-uri și ai mediilor academice din România și străinătate. Centrul este deschis către cooperarea cu parteneri externi, reprezentanți guvernamentali și ai mediilor de reflecție, în special din state membre ale NATO și UE, dar și partenere ale celor două organizații, primele contacte în acest sens având deja loc.