Moartea liderului încarcercat al opoziției din Rusia, Alexei Navalnîi, a stârnit un val de simpatie în spațiul occidental pentru mișcarea politică condusă de rușii liberali împotriva regimului Putin. Paraxodul acestei perioade, în care sunt încurajate mișcările democratice disidente din Rusia și Belarus, este că ele nu sunt încurajate și de către societatea civilă ucraineană sau de către liderii politici de la Kiev. Părerea ucrainenilor despre simbolul opoziției ruse, Alexei Navalnîi, a devenit marginală în sfera publică. În acest context, Presshub a invitat doi membri ai societății civile ucrainene, Sergiy Gerasymchuk, director executiv adjunct al think tank-ului ucrainean Prism Foreign Policy Council și pe Pavlo Rad, cercetător în cadrul Programului de studii ruse și belaruse al aceluiași think tank să explice de ce ucrainenii sunt reticenți în a devolta relații de încredere cu liderii opoziției ruse și belaruse.
Inițial, Presshub a transmis un set de întrebări pe această temă Ministeriului Afacerilor Externe din Ucraina: “Care este poziţia Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei faţă de disidentul rus Alexei Navalnîi? Care este poziţia Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei faţă de noua figură a opoziţiei ruse, Iulia Navalnaya? Care este poziţia Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei faţă de lidera opoziţiei democratice din Belarus, Svetlana Tihanovskaia? De ce liderii politici ucraineni nu dezvoltă relații apropiate cu liderii opoziției democratice din Rusia și Belarus?”. Răspunsul Ministerului Afacerilor Externe din Ucraina către Presshub a venit la o zi distanță cu precizarea că, pentru documentarea articolului Presshub, poziția ministrului de Externe, Dmytro Kuleba din luna februarie ar fi utilă: “Politkovskaya, Litvinenko, Magnitsky, Nemtsov, Navalnîi sunt doar câteva dintre cele mai cunocute nume pe lunga listă a criticilor uciși de Putin. A existat indignare după fiecare crimă, dar Putin a scăpat în cele din urmă, iar liderii globali i-au strâns din nou mâna. Acest lucru l-a încurajat să continue să omoare oameni. Astăzi, unele voci continuă să ceară ca Putin să fie ascultat și să se negocieze cu el. Este timpul să punem capăt naivității. Înainte de a începe orice angajament serios cu Moscova, Rusia trebuie să fie învinsă în Ucraina, iar Putin să învețe în sfârșit o lecție”, a conchis MAE ucrainean.
Poziția diplomatică a Ucrainei a lăsat însă nelămurite multe dintre nuanțele ridicate de Presshub. Cu atât mai mult cu cât această strategie a ucrainenenilor de a nu încuraja relații apropiate cu liderii politici care se opun regimurilor dictatoriale din spațiul ex-sovietic s-a manifestat și față de lidera opoziției democratice din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, care trăiește în prezent în exil, după ce un tribunal din Belarus a condamnat-o în lipsă la 15 ani de închisoare.
În acest sens, expertul ucrainean Pavlo Rad a explicat, pentru Presshub, că în această perioadă a războiului de agresiune condus de Rusia împotriva poporului ucrainean, deși nu există un dialog oficial între Minsk și Kiev, comunicarea este totuși purtată prin serviciile de informații și mediatorii ambelor părți.
„Posibil să fi fost stabilite chiar și unele acorduri verbale între Ucraina și Belarus. Acesta poate fi motivul pentru care forțele speciale ucrainene nu desfășoară operațiuni de sabotaj în adâncul teritoriului belarus și nu lovesc bazele militare așa cum se întâmplă în Rusia, în timp ce teritoriul Belarusului nu mai este folosit pentru desfășurarea de atacuri cu rachete și drone asupra Ucrainei. Mai mult, tensiunea de la granița Belarus-Ucraina a scăzut constant, ceea ce a ajutat Ucraina să își concentreze majoritatea resurselor pe direcțiile de Est și Sud”, explică Pavlo Rad.
Expertul ucrainean mai precizează că ținând cont de faptul că, în această perioadă, securitatea este prioritatea principală pentru Kiev, autoritățile ucrainene nu doresc să-l provoace pe dictatorul Aleksandr Lukașenka prin intensificarea interacțiunii cu forțele democratice din Belarus și să perturbe acest echilibru fragil cu Minskul. Actorii opoziției sunt considerați slabi pentru a schimba regimul de conducere și a contribui la efortul de război al Ucrainei. De asemenea, menținerea relațiilor cu regimul de la Minsk este importantă din motive umanitare, Belarus fiind una dintre puținele rute pe care ucrainenii din teritoriile ocupate le pot folosi pentru a ajunge în teritoriile controlate de guvernul ucrainean”, a mai spus Rad.
Pe aceeași idee a slăbiciunii opoziției democratice marșează și Sergiy Gerasymchuk: „Situația cu privire la Tihanovskaya este una complicată. Principalul obstacol este faptul că opoziția reprezentată de ea este percepută în mare parte ca slabă și incapabilă să influențeze vreun proces în Belarus. Kievul mizează mai degrabă pe Regimentul Kastuś Kalinoŭski, care este o formațiune militară din cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei și are un fel de ambiție politică și în Belarus”.
În schimb, Pavlo Rad susține că societatea civilă ucraineană se abține în a îmbrățișa forțele democratice din Belarus din motive ușor diferite: „Belarus nu produce multe știri în Ucraina și, de obicei, rămâne la periferia agendei politice. Același lucru este valabil și cu activitățile forțelor democratice din Belarus care scapă atenției publice și nu sunt întotdeauna de înțeles în Ucraina. Mult mai de înțeles este lupta voluntarilor belaruși care servesc în Forțele Armate ucrainene, în special în regimentul Kastus Kalinoŭski. Ideea rezistenței armate este mult mai apropiată de ucraineni, o mare parte dintre ei fiind traumatizați de complicitatea Belarusului la agresiunea pe scară largă a Rusiei. Cu toate acestea, ucrainenii și belarușii care locuiesc în străinătate tind să dea dovadă de cooperare și înțelegere reciprocă. Ucrainenii se alătură, de obicei, membrilor diasporei belaruse la mitingurile din orașele europene, în timp ce belarușii donează bani ucrainenilor și organizează inițiative umanitare și evenimente de strângere de fonduri. În ciuda tuturor obstacolelor, contactele regulate între membrii Parlamentului ucrainean și reprezentanții Cabinetului Unit de Tranziție al Belarusului, precum și recenta numire a Trimisului diplomatic pentru Belarus, ale cărui responsabilități includ și interacțiunea cu forțele democratice, creează spațiu pentru intensificarea viitoare a relațiilor dintre autoritățile ucrainene și mișcarea democratică din Belarus”.
De ce ucrainenii nu îl percep bine pe Alexei Navalnîi
Poziția ucrainenilor față de Navalnîi este diferită față de cea prezentată în presa occidentală. Ucrainenii consideră mișcarea de opoziție rusească față de regimul de la Kremlin slabă și incapabilă de a schimba regimul politic din interiorul țării. Activiștii ucraineni și ruși se evită reciproc și nu există nicio formă de cooperare între ei. „Există o suspiciune uriașă din partea ucraineană. Aproape toți rușii sunt percepuți negativ, indiferent de opiniile lor. În plus, în cazul mișcării Navalnîi, ucrainenii își amintesc încă declarațiile controversate despre Crimeea, considerând figurile opoziției ca fiind tot figuri ale imperialismului latent. Mulți împărtășesc opinia că dizidenții ruși nu fac suficient pentru a ajuta Ucraina și sunt în mare parte concentrați pe ei înșiși, încercând să se prezinte ca niște victime nu mai mici decât Ucraina. Uneori membrii opoziției ruse, care sunt invitați să ia parte la diverse evenimente publice alături de ucraineni, sunt considerați drept concurenți pentru simpatia și sprijinul Occidentului”, explică Pavlo Rad.
Sergiy Gerasymchuk aduce la rândul său explicații asemănătoare pentru a lămuri reticența ucrainenilor față de eroul rus: „În ceea ce îl privește pe Navalnîi, prima problemă majoră a fost declarația sa cu privire la Crimeea, când a spus că nu este un sandviș ca Rusia să-l dea înapoi. Mai mult, foarte recent, când Casa Albă a invitat-o pe văduva lui Navalnîi și pe soția președintelui ucrainean, OIena Zelenska, iar Zelenska a respins invitația, a primat mai degrabă percepția ucrainenilor asupra opoziției ruse ca un fel de „blatiști” (free riders) care doresc să exploateze tragediile ucrainene pentru a se promova pe ei. Un alt motiv este faptul că Rusia este un imperiu prin definiție. Ceea ce înseamnă că liberalii ruși sunt și ei liberali imperialiști prin definiție. Ceea ce înseamnă, în consecință, că dacă nu sunt anti-ruși, atunci ei sunt falși liberali. Acesta este un alt obstacol din partea ucrainenilor în căutarea cooperării cu ei”, a explicat Sergiy Gerasymchuk.
Contactat de Presshub pentru a comenta argumentația ucrainenilor, istoricul cercetător Cosmin Popa a declarat că înțelege reticența acestora, întrucât opoziția liberală rusă nu a convins Ucraina că va condamna cu aceeași duritate și istoria imperialismului rusesc: “Pentru ucraineni nu există o garanție că, dacă se va termina regimul Putin, odată cu el se va schimba și politica externă a Rusiei privind spațiul ex-sovietic, iar înclinația imperialistă a acestei puteri va dispărea. Pentru ei, aflați în momente grele de război, opoziția rusă față de regimul lui Putin reprezintă o diversiune ideologică. Desigur, din perspectiva noastră, orice mișcare politică care are drept scop înlăturarea regimului Putin trebuie salutată”, a spus Cosmin Popa.
Când vine vorba de disidență rusească, autoritățile ucrainene au mai degrabă încredere în voluntarii ruși care luptă în Armata Ucrainei. „Lupta Corpului Voluntarilor Ruși, a Legiunii pentru Libertatea Rusiei și a Batalionului Siberian în numele Forțelor Armate Ucrainene formează un mediu ideologic deosebit, voluntarii sunt prezentați drept eliberatori ai regimului lui Putin. Mai mult, actele de sabotaj regulate, provocările puse în scenă de Ucraina, atacurile asupra obiectivelor critice, precum și desfășurarea așa-numitelor operațiuni militare limitate în regiunile Belgorod și Kursk au ca scop destabilizarea Rusiei pe plan intern și răspândirea haosul cel puțin în anumite locuri. Această tactică pare să fie mult mai eficientă și utilă pentru Ucraina în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor sale”, a conchis Pavlo Rad.
Dr. Anton Shekhovtsov: A existat o dinamică în mișcarea politică a lui Navalnîi
Aflat recent în România pentru a-și promova noua carte privind legaturile dintre Moscova și extrema dreaptă europeană, dr Anton Shekhovtsov a explicat, într-un interviu pentru Presshub, această controversă privind percepțiile diferite asupra personalității politice ruse, Alexei Navalnîi. Întrebat de ce sunt ucrainenii refractori față de el, Shekhovtsov a răspuns: Ucrainenii îl contestă pe Navalnîi și moștenirea lui din cauza unor declarații pe care el le-a făcut în anul 2014 și puțin mai târziu. Deși a criticat decizia autorităților ruse de a anexa Crimeea,el a spus că nu ar fi atât de ușor ca nici măcar o Rusie democratică să restituie Crimeea Ucrainei. Ulterior, el și mișcarea lui politică s-au îndepărtat de această poziție. Anul trecut, în 2023, au lansat o declarație, aș spune un fel de manifest politic, în care au confirmat că Ucraina ar trebui să-și restabilească integritatea teritorială la granițele anului 1991, ceea ce ar înseamnă că Crimeea s-ar întoarce la Ucraina. Așadar, mișcarea politică lui Navalnîi și Navalnîi însuși s-au transformat în altceva. A existat o dinamică în traiectoria lui politică. Nu putem privi întotdeauna personalitățile politice ca pe niște oameni înghețați, statici. Unii se dezvolta într-un mod rău, alții într-un mod mai bun. Navalnîi a început prin a fi un naționalist iliberal. Iar acum, înainte de a muri, am putea spune că devenise un naționalist liberal.A fost, după părerea mea, o dinamică pozitivă. Dar pentru ucraineni, acestea sunt probleme foarte sensibile. Pentru ucrainenii care împărtășesc sentimente negative puternice despre Navalnîi nu a mai contat că, în recentul său manifest politic, el și-a schimbat poziția față de Crimeea și de Ucraina în general”.