Institutul Cultural Român (ICR) a recunoscut, la solicitarea acestui site, că și-a trimis 234 angajați în judecată, pentru a decide o instanță de judecată dacă măririle de salariu, făcute în anul 2017 de către conducerea ICR, au fost legale sau nu.
Acțiunea ICR vine ca urmarea a unui raport al Curții de Conturi din anul 2018 care stabilea că fostul președinte Liliana Țuroiu ar fi mărit salariile tuturor angajaților într-un mod incorect.
Curtea de Conturi cerea ca prejudiciul să fie recuperat, altfel spus, angajații ar trebui să dea statului banii înapoi. Raportul poate fi consultat aici.
ICR se apără și consideră că auditorul extern al Curții de Conturi nu ar fi luat în considerare corecția salarială, nu a luat în considerare argumentele de ordin legal aduse de ICR, de notele de relații pe care le-a solicitat și le-a primit, iar la calcularea presupusului prejudiciu, nu ar fi ținut cont de legislația incidentă în domeniu și nici de o hotârăre a Curții de Apel București.
„ Precizăm faptul că Institutul Cultural Român a formulat cereri de chemare în judecată pentru un număr de 234 de salariați activi și inactivi, până la data prezentei fiind înregistrate în totalitate pe rolul Tribunalului București, Secția Conflicte de muncă, în vederea stabilirii legalității Ordinului Președintelui Institutului Cultural Român nr. 564/07.12.2017 privind corecția salarială. Tribunalul București, Secția Conflicte de muncă urmează să se pronunțe cu privire la legalitatea stabilirii salariilor conform Ordinului Președintelui Institutului Cultural Român nr. 564/07.12.2017 și salariilor cuvenite conform Raportului Curții de Conturi a României nr.137336/01.08.2018”, arată ICR într-un răspuns către acest site.
Angajații ICR se arată revoltați de decizia conducerii ICR de a-i da în judecată, pentru că se simt nevinovați, iar acum ei trebuie să plătească din buzunarul lor avocații.
„Ne-am trezit dați în judecată de-a valma. Sunt oameni care au plecat din ICR la două săptămâni după mărirea salariilor și au fost dați în judecată. Noi acum trebuie să ne plătim avocați, deși nu noi am decis majorarea salariilor”, mi-a declarat sub anonimat o sursă ICR.
Decizia ICR este cu atât mai surprinzătoare, întrucât institutia susține că recalcularea salariilor ar fi fost fost făcută respectând legislația în vigoare.
„Corecția salarială efectuată la nivelul lunii iunie 2017 a fost realizată cu respectarea legislației aplicabile, respectiv a Legii-cadru nr. 330/2009, a OUG nr. 1/2010, a Legii nr. 284/2010, a Legii nr. 285/2010, a Ordinului comun nr. 42/77/2011 a ministrului muncii, familiei si protecției sociale și al ministrului finanțelor publice, a Legii 283/2011, a OUG nr. 19/2012, a OUG nr. 84/2012, a OUG nr. 103/2013, a OUG nr. 83/2014, a OUG nr. 57/2015, a OUG nr. 293/2015 și a OUG nr. 43/2016, cu toate modificările și completările ulterioare.
Încă din anul 2010, neaplicarea actelor normative invocate mai sus, au creat prejudicii financiare salariaților Institutului Cultural Român prin subdimensionarea salariilor.
Reiterăm faptul că, în perioada 2010-2017, auditorii externi ai Curții de Conturi a României au realizat misiuni de auditare a activității Institutului Cultural Român, inclusiv partea de salarizare a personalului angajat și nu au sesizat neaplicarea actelor normative menționate mai sus.
În același sens este și adresa nr. 762/I.S./05.12.2016 a Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, prin care se comunică Institutului Cultural Român atât legislația incidentă, cât și modalitatea de aplicare și acordare a drepturilor salariale.
În consecință, începând cu luna ianuarie 2010 și până în decembrie 2017, dată la care conducerea Institutului Cultural Român a emis ordine de corecție și acte adiționale la contractele de muncă ale angajaților, aceștia ar fi trebuit să beneficieze de un salariu de bază calculat în conformitate cu dispozițiile actelor normative enumerate, la care s-ar fi adăugat celelalte sporuri prevăzute de lege, iar construcția salarială a fost necesară în vederea stabilirii corecte a drepturilor cuvenite, precum și a nivelului maxim de salarizare stabilitate deja în conformitate cu actele adiționale la contractele individuale de muncă, încheiate în decembrie 2017, prin care au fost aplicate dispozițiile art. 11 alin. (3) din Legea 284/2010, iar art.7 din Legea nr. 284/2010 prevede faptul că aplicarea acestei legi se realizează etapizat, prin modificarea succesivă, după caz, a salariilor de bază, a soldelor funcțiilor de bază și a indemnizațiilor lunare de încadrare, prin legi speciale de aplicare.
Toate aceste fapte sunt constatate și în Hotărârea Civilă nr. 1549/2019 emisă de Curtea de Apel București, prin care obligă pârâtul Institutul Cultural Român la plata salariilor așa cum au fost corectate de către ordonatorul principal de credite, pentru perioada 2015-2017. La data prezentei, Institutul Cultural Român achită diferențele salariale așa cum au fost stabilite prin Hotărârea civilă menționată mai sus, conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare”, explică ICR.