De ce partidul AUR va fi periculos în Parlamentul României

Surpriza neplăcută a acestor alegeri este intrarea în Parlament, potrivit primelor exit poluri, a partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), care va reînvia discursul naționalist anti-occidental de la cea mai importantă tribună politică a țării. Un partid fără structuri bine conturate în teritoriu, care și-a transmis, preponderent, în această campanie electorală, mesajele în social media, un mediu de comunicare în care stridența, agresivitatea și ideile radicale sunt vectorii care prind și ajung cel mai ușor la electorat. Este prematură comparația cu Brexit, dar faptul că un partid lipsit complet de notorietate atinge atât de ușor pragul electoral, concentrându-și campania în social media, va ridica, probabil, în perioada următoare, mai multe semne de întrebare.

Valorile clamate – unirea cu Basarabia, familia, națiunea și credința creștină- pe care le promovează cu insistență liderul AUR, George Simion, se regăsesc, într-o variantă ușor diluată și la anumiți lideri PNL, cum ar fi Rareș Bogdan, sau în publicațiile cu notă legionaroidă de tipul Active News.

Programul partidului poate fi catalogat unul de dreapta spre extremă.

Cauzele partidului au putere de atracție și pentru un anumit segment din structurile de securitate, mai ales pentru cadrele din rezervă, cultivate în spiritul cetății asediate, fie unul sub atacul maghiar, sau sub cel occidental, entitate care, mai nou, ne deposedează bogățiile și ne-a „capturat” țara. De altfel, pe listele partidului pentru parlamentare, îl regăsim pe Mircea Chelaru, general în rezervă, fostul șef al Statului Major, cunoscut pentru viziunea sa naționalistă, participant la întâlnirile cu Aleksandr Dughin, un ideolog rus care susține paradigma eurasiatică.  

Mesajele partidului ating și facțiunea naționalist-ortodoxistă din Biserică, ușor percutantă la tezele Răsăritului. Iar acest palier este reprezentat de vicepreședintele AUR, Claudiu Târziu, unul dintre liderii Coaliției pentru Familiei, un conservator asumat care, în textele sale, s-a remarcat prin încearcările de a găsi justificări crimelor comise de legionari.

Primul paragraf din programul AUR face apel la articolul 1 din Constituția România, privind suveranitatea statului, iar trimiterea nu este întâmplătoare. Rațiunea partidului este de a lupta cu actorii politici care doresc „renunțarea la suveranitatea României”, un apropos la aderarea României la Uniunea Europeană.

Liderii istorici europeni care au conceput UE nu au militat niciodată pentru renunțarea la suveranitatea naționale, cum fals înțeleg naționaliștii, ci pentru conceptul de „pooling sovereignty” ( un termen folosit pentru a explica punerea la comun a puterii decizionale între state în ideea cooperării internaționale).

De ce unirea cu Basarabia este o temă sensibilă

Deși, la nivel de idei, unirea cu Republica Moldova poate avea o componentă istorică romantică, tema respectivă devine nocivă, pentru că radicalizează cetățenii moldoveni de peste Prut și întreține artificial conflictele geopolitice. De altfel, propaganda rusă în Republică Moldova sperie cetățenii moldoveni exact cu această temă, amenințându-i că România ar dori anexarea teritoriului și impunerea fortață a limbii române pentru minorități. În plus, un astfel de proiect este nefezabil și lipsit de orice perspectivă realistă, întrucât România face parte din NATO și Uniunea Europeană, iar un astfel de plan nu ar putea fi realizabil fără rezolvarea conflictului transnistean.

Să aduci drept prioritate, pe agenda publică, această temă, faci, indirect, jocurile Kremlinului, pentru că tema nu face decât să producă falii în ambele societăți. Simion a fost declarat persona non grata în Republica Moldova și expulzat, iar el se prezintă drept o victimă.

Simion vrea să scoată UDMR în afara legii

Liderul AUR George Simion s-a făcut remarcat nu numai pe tema unionistă, dar a fost una dintre cele mai vocale voci în disputa maghiaro-română de acum câțiva ani, la Valea Uzului.

Întrebat dese ori din ce trăiește, George Simion nu a lămurit niciodată această dilemă, iar în interviul realizat de către mine, pentru Vice, a susținut că și-a vândut apartamentul ca să poată candida la alegerile europarlamentare, campanie soldată cu un eșec.

Întrebat care sunt revendicările sale politice, în anul 2017, Simion declara la acel moment: „O să ne constituim într-o mișcare politică și, la câte s-au întâmplat, probabil unul dintre obiective va fi să fie scos în afara legii acest partid – UDMR (..) E o miză importantă. Așa cum pentru mine, lupta împotriva PSD-ului a fost o miză, cred că și lupta împotriva UDMR-ului ar trebui să fie o miză. Eu respect etnia maghiară din România. A nu se confunda cu niște grupări mafiote, cum sunt PSD, UDMR, ALDE, cu etnicii maghiari, care nu vor nici autonomie, nici separatism”.

Întâmplător sau nu, imediat ce PSD a anunțat că a renunțat la vocile eurosceptice și nu au mai fost introduse pe listele la parlamentare, apare în mainstream această formațiune de extremă care va coagula discursul anti-occidental. Nu reprezintă, încă, o tragedie, partide de extremă existând și în alte țări cu democrație îndelungată ( Franța, Germania etc), dar așa cum ne indică primele cifre ale sondajelor, sub nicio formă nu putem conchide că terminăm anul cu un progres.