Laurențiu Rebega a făcut parte, în perioada 2014-2019, când își exercita mandatul de europarlamentar, dintr-o rețea dirijată de agenți ruși ce acționau în interiorul Uniunii Europene, coordonată direct de la Moscova, creată cu scopul de a influența opinia publică europeană în interesele Kremlinului față de anexarea ilegală a Crimeii. O investigație a organizației OCCRP a arătat că politicianul rus Sargis Mirzakhanian a coordonat o rețea de agenți ruși în Europa, iar printre agenții cu care a colaborat el s-au numărat politicianul polonez Mateusz Piskorski, anchetat de procuratura poloneză de spionaj în favoarea Rusiei și fostul jurnalist german pro-rus Manuel Ochsenreiter, decedat la Moscova în anul 2021 în urma unui atac de cord.
Scurgerile de e-mailuri către OCCRP arată cum Mirzakhanian, membru al Dumei, a construit o rețea de analiști, jurnaliști și alte persoane care l-au ajutat să promoveze interesele Kremlinului în străinătate.
Potrivit aceleiași investigații, Mirzakhanian a schimbat peste 1.000 de e-mailuri între 2014 și 2017 cu Inal Ardzinba, angajat în administrația prezidențială de la Moscova, asistentul lui Vladislav Surkov, pe atunci un consilier-cheie al lui Vladimir Putin. În același timp, în anul dinaintea arestării sale pentru spionaj în favoarea Rusiei, Mateusz Piskorski a făcut schimb de peste 100 de e-mailuri cu politicianul rus Sargis Mirzakhanian.
Cercetătorul ucrainean Anton Shekhovtsov, renumit în mediul academic pentru investigațiile sale referitoare la conexiunile dintre Kremlin și politicienii de extremă dreapta din UE, dezvăluie în ultima sa carte publicată în această toamnă („Russian Political Warfare. Essay on Kremlin Propaganda in Europe and the Neighbourhood, 2020-2023”) că inclusiv românul Laurențiu Rebega a avut un rol în interiorul acestor rețele coordonate de Kremlin.
Shekhovtsov a avut acces la corespondența pe email dintre soția lui Mateusz Piskorski, Marina Klebanovich și jurnalistul german Manuel Ochsenreiter care arată că în septembrie 2016, Ochsenreiter a scris un text despre „situația economică din Ucraina” în numele europarlamentarului român Laurențiu Rebega, care, la acea vreme, era membru al grupului de extremă dreapta Europa Națiunilor și Libertății din Parlamentul European.
„Se presupune că Ochsenreiter a primit acceptul lui Rebega pentru text și apoi l-a trimis lui Klebanovich. Aceasta din urmă i-a transmis textul lui Mirzakhanian, adăugând la mesajul de e-mail o linie pe care scria „3.000 de euro”, ceea ce poate fi înțeles ca o taxă pe care Mirzakhanian sau superiorii săi să o plătească pentru acest serviciu. Întrucât textul se referea la Ucraina, Mirzakhanian l-a transmis unei echipe rusești care desfășura operațiuni de influență malignă în special împotriva Ucrainei. Echipa a inventat o știre falsă, folosind părți din textul lui Ochsenreiter. Povestea relata despre un „forum economic internațional” desfășurat în capitala Ucrainei, Kiev, care se presupunea că ar fi cerut restabilirea relațiilor economice cu Rusia, și conținea un presupus citat din Rebega care sugera că și el ar fi participat la forum, deși nu există nicio dovadă în acest sens”, scrie Anton Shekhovtsov în cartea sa.
În citat se afirma că Ucraina „nu se află pe calea succesului economic” și, întrucât nici UE, nici NATO și nici SUA nu vor sprijini Ucraina la nesfârșit, citatul a îndemnat ca Ucraina să se întoarcă la „vechiul parteneriat ucraineano-rus” ca „noua soluție pentru o viitoare creștere stabilă” a economiei ucrainene. Mirzakhanian a trimis povestea contactelor sale pentru a o planta în mai multe surse media ucrainene și a o publica și în presa rusă.
Shekhovtsov mai dezvăluie că, într-un alt articol, rețeaua de influență rusă a mers până la a falsifica în întregime un citat din Rebega, care ar fi spus că Ucraina trebuie să adopte o lege specială pentru limba rusă. Articolul a fost, din nou, publicat în mass-media ucraineană și rusă. Contactat telefonic, Rebega mi-a declarat că, în acea perioadă, autoritățile ucrainene i-au interzis intrarea în Ucraina tocmai pentru că a susținut public că Ucraina nu poate intra în UE dacă nu respectă drepturile minoritățiii române.
„Am avut interdicție de a intra în Ucraina pentru că am susținut drepturile minorității române”, mi-a declarat Rebega.
Shekhovtsov mai scrie că, deoarece citatul nu a fost autorizat de Rebega, publicarea acestei știri false a declanșat o reacție furioasă din partea lui Ochsenreiter. Într-o serie de mesaje adresate lui Klebanovich, acesta a scris:
„Rebega nu a spus niciodată așa ceva! Vă rog să controlați asta! Acesta este un atac împotriva rețelei mele. Europarlamentarul este total supărat și ar putea să-l concedieze pe asistentul S. Neprofesionalismul ne face pe toți să arătăm ca niște idioți. Nu am de gând să accept asta (…) Articolul este cu adevărat o mizerie. Te sun mâine”.
În data de 2 aprilie 2017, Ochsenreiter l-a însoțit pe Rebega și pe alți câțiva politicieni europeni de extremă dreapta, precum și pe deputatul rus Alexandr Iușcenko din partea Partidului Comunist al Federației Ruse, la o conferință pro-Kremlin intitulată „Puneți capăt sancțiunilor economice împotriva Rusiei”, care a avut loc în orașul german Freiberg.
Mai mult, aceeași sursă susține că Laurențiu Rebega a participat în Crimeea ocupată ilegală de ruși, la Forumul Internațional de la Yalta, în data de 20-22 aprilie 2017, fiind invitat de către Mirzakhanian, care s-a ocupat de organizarea acestui eveniment.
„Rebega nu numai că a participat la conferință, dar a fost intervievat pentru revista Delovoy krym (Business Crimea) și a fost citat de site-ul RT, controlat de statul rus, într-unul dintre reportajele sale despre Forumul Economic Internațional de la Ialta”, mai scrie Shekhovtsov.
În aceeași perioadă de timp, în România, Laurențiu Rebega a organizat la Sinaia întâlniri ale extremiștilor europeni, unde a participat inclusiv Marine Le Pen.
„La fel ca în decembrie 2015, de organizarea şi promovarea reuniunii de la Sinaia s-a ocupat eurodeputatul român Laurenţiu Rebega, fin al co-preşedintelui ALDE Daniel Constantin şi politician urmărit penal în dosarul spălării de bani şi luării de mită de la Ministerul Agriculturii. Ajuns în Parlamentul European sub sigla Partidului Conservator (partid care nu a avut listă proprie de candidaţi la europarlamentarele din 2014, dar a fost în alianţă electorală cu UNPR şi PSD), Rebega a intrat în grupul xenofob şi populist condus de Marine Le Pen în iulie 2015, adică după ce DNA a anunţat implicarea sa în dosarul penal menţionat. Drept răsplată pentru dezertarea din grupul socialiştilor, Rebega a fost numit vicepreşedinte al grupului Europa Naţiunilor şi a Libertăţii (ENF – Europe of Nations and Freedom)” , relata Digi24 la acel moment. În aceste zile, Rebega așteaptă sentința în prima instanță în dosarul de corupție instrumentat de DNA.
După terminarea mandatului de europarlamentar, Laurențiu Rebega și-a continuat activitatea politică în partidul Pro România, unde a deținut funcția de vicepreședinte. Partidul Pro România a fost înființat de fostul premier Victor Ponta, un apropiat al fostului general SIE, Silviu Predoiu. De altfel, fostul general SIE a fost și membru în acest partid.
Potrivit CV-ului personal, preocupările intelectuale ale lui Rebega sunt pe linia intereselor serviciilor secrete. Deși este absolvent al Facultății de Zootehnie, din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, Rebega a publicat în anul 2017 o carte la Editura Mica Valahie intitulată „Teorism și Contra-terorism în UE. Lecții din trecut”. În perioada 2014 și până în prezent, Rebega a ieșit în evidență în presa din România cu poziții care favorizau interesele Rusiei.
Potrivit paginii personale de Facebook, în prezent, Rebega publică articole pe site-ul Strategikon, o revistă on-line de informații și analize, editată de Centrul de Relații Externe (CRE), al cărui președinte este fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu. Președintele de onoare al board-ului Strategikon este fostul vicepreședinte al Parlamentului European Ioan Mircea Pascu.
Contactat telefonic, Laurențiu Rebega a recunoscut că a participat la forumul din Crimeea din anul 2017. „Da, am participat, dar nu mai țin minte multe detalii, s-a întâmplat demult, nu a fost nimic în neregulă, s-a discutat economie”, a răspuns Rebega.
Întrebat dacă i-a cunoscut pe politicianul rus Sargis Mirzakhanian, pe fostul jurnalist Manuel Ochsenreiter, pe polonezul Mateusz Piskorski sau pe soția lui, Marina Klebanovich, fostul europarlamentar a răspuns că nu. Rebega a mai adăugat că în perioada în care a fost europarlamentar, autoritățile ucrainene i-au interzis să intre în Ucraina. Apoi a dorit să închidă discuția telefonică.