Testul pe care useristul Stelian Ion îl are de trecut la Justiție

Cel mai important test de maturitate politică pe care îl va da USR PLUS, anul viitor, va fi felul în care această formațiune politică va gestiona portofoliul Justiției, ocupat de useristul Stelian Ion. În ultimii zece ani, justiția a avut un rol major în reconfigurările de pe scena politică și, din cauza intereselor politice, nici acum nu reușește să-și găsească un curs firesc.

În ciuda promisiunilor populiste ale Guvernului Orban, anul 2020 a fost, mai degrabă, un an al dezamăgirilor pentru magistrații reformiști, din cauza duplicității fostului ministru, Cătălin Predoiu, care a legitimat, în funcțiile importante din parchete, nume compromise de procurori. E deja de notorietate faptul că nici măcar după ce Giorgiana Hosu și-a dat demisia de la șefia DIICOT, ca urma a condamnării soțului său, ministrul Predoiu nu s-a distanțat de această alegere, din contră, i-a luat apărarea acesteia chiar și în ultimul moment al acceptării demisiei.

Tandemul Predoiu-Iohannis nu a fost nici pe departe unul pro justiție, așa cum s-a autolegitimat, pentru câștigarea electoratului sensibil la temele justițiare, ci mai degrabă unul al compromisului. Atât Cătălin Predoiu, cât și președintele Iohannis, au pariat pe vechile rețele de magistrați fideli perioadei DNA-SRI, care, în noua paradigmă, și-au schimbat puțin culoarea părului, pentru adaptare, nu și năravul de a fi receptivi la semnalele și dorințele clasei politice.  

Din această perspectivă, dacă Stelian Ion va fi consecvent pozițiilor pe care le-a avut în opoziție, nu va putea fi pe linia prezidențială, lucru care îi va îngreuna și mai mult mandatul.

Faptul că Secția Specială pentru investigarea magistraților trebuie desființată este deja un subiect fumat. Argumentele în favoarea desființării acesteia sunt atât de clare, încât singurul lucru care a mai rămas este ca în prima lună a lui 2021 să fie votată în Parlament dizolvarea acesteia.

O altă prioritate pentru prima parte a anului viitor este nominalizarea unui procuror competent pentru șefia DIICOT. Stelian Ion a avansat ideea de a fi modificată legea care reglementează selecția procurorilor pentru șefia marilor parchete, astfel încât avizul CSM să devină unul obligatoriu/conform și nu unul consultativ, așa cum este acum. Scopul acestei modificări, susține Stelian Ion, ar fi creșterea rolului CSM, un actor judiciar important, pe acest traseu.

Din momentul în care România a devenit membru UE, formula de numire a procurorilor în funcțiile cheie a fost analizată și răs-analizată și nu cred că există o formulă perfectă prin care să fie eliminat cu totul factorul subiectiv, fie că el ar putea veni din partea sistemului judiciar, fie din partea clasei politice.

Interese meschine sau influențe politice toxice prin proxy ar putea veni și din zona CSM, atunci când este nevoie de acest aviz, la fel cum președintele României poate da dovadă de lipsă de bună credință și să nu țină cont de niciun aviz CSM, în ciuda unor fapte reprobabile evidente, în numirea unor procurori controversați. Experiența ultimilor ani confirmă faptul că atât CSM, cât și președintele României sau ministrul Justiției pot juca dupliciar, în funcție de interesele de moment.

Sigur, pentru a modifica sau nu acest proces de selecție a procurorilor, vocea asociațiilor de magistrați trebuie ascultată, dar până la urmă, dacă Stelian Ion va nominaliza rapid un procuror competent pentru șefia DIICOT, iar el va trece fără probleme de filtrul CSM ( așa cum este configurată, pe moment, secția de procurori din CSM), această mișcare ar fi un prim șah pentru președintele Iohannis, care nu văd ce motive ar putea invoca pentru a refuza acea numire.

Să aștepți modificarea legii pentru a numi un procuror competent la șefia DIICOT ar fi pierdere de timp.

Relația cu CSM este un alt cartof fierbinte pentru Stelian Ion, iar aici, pentru realizarea unor obiective în folosul sistemului judiciar, o anumită diplomație și evitarea unor conflicte inutile cu personalitățile puternice din sistem sunt indispensabile.

Ținând cont de trecutul recent, Stelian Ion nu va putea ocoli nici subiectul sensibil al serviciilor secrete, atât în relația cu DIICOT, unde există și atribuții legale, dar mai ales rolul acestora în relația cu actorii politici și administrația prezidențială.

Aș fi curioasă să aud o evaluare a ministrului Ion asupra prim-adjunctului procurorului general, Bogdan Licu, o nucă puternică în sistemul judiciar, agreată, mai mult sau mai puțin voit, de mulți miniștri ai Justiției înaintea sa. Și inclusiv de președinte.

Mai mult, aș fi curioasă să aflu opinia domnului Ion și asupra faptului că, în mandatul noului șef DNA, Crin Bologa, corupția a fost preponderent roșie și mai deloc galbenă, sau, de ce nu, să fi avut și culoarea partidului din care Ion face parte. Este oare o simplă coincidență că DNA, în anul în care se termină, a instrumentat numai dosare cu pesediști, nu și cu peneliști?

După instalarea mai bine în scaun și poziționarea fermă pe aceste teme, Stelian Ion își va decide, probabil, și mandatul – fie unul călduț, în acord cu dorințele prezidențiale, fie unul plin de turbulențe și lovituri sub centură, dar mai onorabil.