De ce palestinienii ar vota un președinte care se află în închisoare, pe modelul Nelson Mandela

Fatah și Hamas, principalele partide care controlează Cisiordania, Ierusalimul de Est și Gaza, au decis, după 15 ani de la ultimele alegeri, să organizeze noi alegeri pentru palestinienii care trăiesc în aceste zone. Anunțul a fost făcut de către președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, la scurt timp după ce președintele american Joe Biden a intat oficial în funcție.

Administrația Biden speră să repare relațiile diplomatice cu palestinienii, după ce acestea suferiseră o deteriorare accentuată sub conducerea fostului președinte Donald Trump, care a închis la Washington, în 2018, reprezentanța Organizației pentru Eliberarea Palestinei și a tăiat milioane de dolari, drept fonduri de ajutor pentru refugiații palestinieni din Cisiordania și Fâșia Gaza.

Anunțul privind reluarea ajutorului american a fost făcut de către ambasadorul în funcție al Statelor Unite la Națiunile Unite, Richard Mills, moment în care diplomatul a reafirmat, de asemenea, sprijinul pentru o „soluție convenită de două state” între Israel și palestinieni, „în care Israel trăiește în pace și securitate, alături de un stat palestinian viabil”.

Administrația Biden este percepută una mai prietenoasă cauzei palestiniene, dovadă că în aparatul Biden se află americani de origine palestiniană, cum ar fi directorul adjunct al Biroului pentru afaceri legislative de la Casa Albă, Reema Dodin. Sau palestinianul Maher Bitar căruia Joe Biden i-a cerut să devină director de informații în cadrul Consiliului de Securitate Națională.

Anunțul făcut de președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, este cu atât mai important, cu cât procesul de pace s-a aflat, în cei patru ani ai Administrației Trump, într-un impas, establishmentul politic israelian invocând des în fața negociatorilor americani lipsa unui „partener legitim” la masa negocierilor. Lipsa de legitimitate  reproșată de israelieni vine nu numai din faptul că voința poporului palestinian nu a mai trecut, de 15 ani, printr-un proces democratic de vot, dar și din faptul că președintele Abbas nu poate controla palestinienii din Gaza.

Pentru reamintire, votul din anul 2006 s-a încheiat cu o victorie surprinzătoare a Hamas, care participase pentru prima dată la alegerile parlamentare. A urmat o luptă pentru putere între cele două facțiuni, iar în 2007 grupul militant a preluat controlul asupra Gaza. Tot în anul 2007, Israel și Egipt au blocat Gaza, ca reacție la atacurile constante ale Hamas asupra cetățenilor israelieni, izolare care a dus la o deteriorare a calității vieții palestinienilor de rând.

Alegerile legislative vor avea loc pe 22 mai, cele pentru prezidențiale pe 31 iulie, iar cele pentru Consiliul Național Palestinian pe 31 august. De subliniat că pentru primele două alegeri, numai palestinienii cu buletin de identitate care trăiesc în teritoriile palestiniene au dreptul să voteze, nu și diaspora palestiniană, formată inclusiv din refugiații palestinieni din țările arabe.

Diaspora nu are voie să voteze la alegerile pentru parlamentare și prezidențiale

„La alegerile parlamentare și prezidențiale, vor putea vota numai palestinienii care trăiesc în Palestina, iar pentru Consiliul Național Palestinian, care reprezintă ramura legislativă a Organizației Pentru Eliberarea Palestinei, vor putea vota teoretic și palestinienii care trăiesc în diaspora. Practic, nu cred că Autoritatea Palestiniană va avea capacitatea să organizeze alegeri în toate țările în care trăiesc comunități de palestinieni, iar Consiliul va fi format din numiri de pe tot globul, toate facțiunile vor fi reprezentate în acest organism”, a declarat, pentru acest site, ambasadorul Palestinei în România, Fuad Kokaly.

De altfel, palestinienii dau semne că așteaptă cu nerăbdare acest scrutin, dovadă că 93% dintre alegătorii eligibili s-au înregistrat deja la Comisia Electorală Centrală, condiție obligatorie pentru a putea vota la aceste alegeri.

Comisia Electorală Centrală a precizat că 2,6 milioane din 2,8 milioane de alegători eligibili s-au înregistrat până la data limită.

Prin comparație, la alegerile palestiniene anterioare, din 2006, s-au înregistrat aproximativ 80% din 1,6 milioane de alegători eligibili și aproximativ un milion au și votat.

Una dintre problemele de organizare ale acestor alegere apare în Ierusalimul de Est, oraș administrat de către statul Israel, care nu a anunțat încă dacă le oferă dreptul palestinienilor rezidenți să organizeze alegeri. În 2006, Israel le-a permis palestinienilor care locuiesc în Ierusalim să voteze. Ținând cont de faptul că Ierusalim este despărțit de Cisiordania de zidul de apărare ridicat de către armata israeliană, efortul palestinienilor de a vota la Ramallah ar fi unul uriaș.

Pe lângă avantaje, organizarea acestor alegeri prezintă și riscuri pentru ambele fracțiuni, atât pentru cea moderată, Fatah, cât și pentru cea radicală, Hamas. Palestinienii care trăiesc în Gaza sunt nemulțumiti din cauza sărăciei extreme și ratei șomajului ridicat. Iar reconcilierea Fatah cu Hamas ar putea submina pe viitor  relațiile cu țările occidentale, inclusiv cu Statele Unite.

„Turcia și alte țări arabe au impulsionat Hamas și Fatah să organizăm aceste alegeri, să nu uităm că prima întâlnire pentru organizarea acestor alegeri a fost în Turcia, abia apoi la Cairo. Tot Turcia militează ca Hamas să devină mai moderat. Și va deveni mai moderat. Planul este ca Hamas și Fatah să intre, după alegeri, într-o coaliție de guvernare. Cele două facțiuni nu se vor ataca în această campanie electorală”, mi-a mai declarat ambasadorul palestinian Fuad Kokaly.

În realitatea, această coaliție ar fi una care și-ar îndeplini atribuțiile foarte greu, dacă nu imposibil.

Potrivit acordurilor de la Oslo, Israel controlează toate granițele și nu permite Hamas să intre din Gaza în Cisiordania, și nici invers. Or legislativul Autorității Palestiniene se află la Ramallah.

Omul de afaceri Sam Bahour: Ne dorim o facțiune politică nouă

Deși ambasadorul Fuad Kokaly susține că o coaliție Fatah-Hamas ar fi de preferat pentru guvernarea Palestinei, omul de afaceri palestiniano-american, Sam Bahour, care trăiește în Ramallah, mi-a explicat că tinerii palestinieni se simt dezamăgiți de ambele partide, iar surpriza acestor alegeri ar fi ascensiunea unor partide noi. Pentru asta, Sam Bahour a lansat o scrisoare publică președintelui Abbas în care îi cere să modifice legea fundamentală ( un substitut al constituției), pentru a liberaliza regulile jocului electoral. Potrivit legislației electorale actuale, numai votul pe liste este posibil la aceste alegeri, nu și independenții.

„Cred că ambele partide sunt atât de slabe și se tem că vor pierde, încât au fost de acord să treacă printr-un proces de alegeri mai mult pentru spectacol. Ei încearcă un aranjament, fie candidează pe aceeași listă, fie pe două liste diferite, dar rezultatul pare prestabilit”, mi-a declarat Sam Bahour.

Kokaly a mai precizat că Fatah și Hamas nu se vor mai ataca la aceste alegeri, deși în trecut, Hamas specula frecvent tema corupției în rândul politicienilor Fatah cu scopul de a atrage tinerii palestinieni și de a-i radicaliza.

Cine este noul Mandela pentru palestinieni

Cea mai populară figură de palestinian, care ar putea obține victoria la alegerile prezidențiale, este Marwan Barghouti, un simbol al primei și a doua Intifada, membru marcant Fatah, care acum se află într-o închisoare din Israel, pentru că a fost găsit vinovat de implicare în atentate soldate cu moartea a 5 israelieni. Dacă pentru israelieni, el este văzut drept un terorist, pentru palestinieni, Barghouti reprezintă un simbol al cauzei rezistenței lor.

Nimeni nu personifică mai bine lupta pentru libertate decât palestinienii condamnați în închisorile israeliene.

Sondajele de opinie îl dau drept favorit, deși el nu a anunțat oficial că va candida la aceste alegeri. Pe de altă parte, nici Mahmoud Abbas ( 85 de ani) nu a anunțat oficial că se va mai înscrie la actualele alegeri, deși numele său este des vehiculat în presa arabă.

Întrebat de ce ar vota palestinienii un lider care se află într-o închisoare, ambasadorul Fuad Kokaly mi-a răspuns că asta îi conferă un statut de victimă pe tiparul Nelson Mandela.

„Pentru noi, palestinienii, nu este nicio problemă că se află în închisoare. Mai există astfel de cazuri în istoria, cum ar fi Nelson Mandela. Trebuie să înțelegeți că noi ne aflăm sub ocupație militară israeliană”, mi-a explicat Kokaly.

În ipoteza în care Barghouti ar deveni viitorul președinte al Autorității Palestiniene, Israel, SUA și alte state vor trebui, în cele din urmă,  să poarte negocieri cu el direct în închisoare, subliniind astfel realitatea dură a cauzei palestiniene, sau să fie obligați să-l elibereze. Iar asta ar reprezenta un câștig pentru palestinieni.

Un oficial Hamas a anunțat recent că partidul său nu are de gând să desemneze un candidat propriu pentru cursa prezidențială.