Opinii

Cinci eșecuri ale guvernării PNL-USR-PLUS

Sidonia Bogdan

Pandemia este pe sfârșite, relaxările în rândul populației au insuflat optimism și poftă de vacanță pentru români.  În acest context lipsit de vigilență, trec multe eșecuri ale Guvernului Cîțu nebăgate în seamă. Ba chiar lipsesc cu desăvârșire de pe agenda publică. Le voi enumera rapid aici, fără a avea pretenția că sunt toate, le voi trece în revistă doar pe cele pe care le-am documentat ca jurnalist. DIICOT a rămas fără conducere, după demisia Georgianei Hosu, iar președintele României, Klaus Iohannis și ministrul Justiției, Stelian Ion, nu au niciun gând să lanseze procedura de selecție pentru numirea unui procuror șef profesionist la conducerea acestei structuri de parchet. Tema statului de drept nu mai există pe agenda clasei politice de la guvernare. PNL s-a folosit de această temă într-un mod ipocrit, pentru a obține voturile electoratului sensibil la temele justițiare, dar în realitate detestă justiția la fel ca pesediștii. Useriștii tac și nu critică nimic, pentru că iubesc mai mult guvernarea.

Secția Specială, pe care această coaliție de guvernare a jurat în fața alegătorilor că o desființează, funcționează bine mersi în continuare. Proiectul legislativ pentru desființarea ei tergiversează într-un mod inexplicabil la Senat.Institutul Cultural Român se află într-un haos total. Deși existase un plan de trecere a instituției sub coordonarea premierului Cîțu, în fapt, planul a fost abandonat, iar ICR este condus de aceeași conducere pentru următoarele trei luni. Mandatul echipei Lilianei Țuroiu, dat de Senat, a expirat. Tema reformei celei mai importante instituții culturale a murit din lipsă de interes politic. TVR nu are conducerea nouă, cu un mandat întreg, liberalii au ales o jurnalistă fără anvergură profesională să conducă interimar instituția. Tema reformei TVR a murit din fașă. Ministerul Afacerilor Externe are un elefant în dulap și se preface că nu-l vede. Este vorba de Agenția de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare, condusă de fostul șef SIE,  Cătălin Harnagea, despre care un raport al Curții de Conturi arată că managementul…

Actualitate

Mâna dreapta a lui Harnagea la conducerea RoAID este o condamnată pentru mită

Sidonia Bogdan

Unul dintre angajații apropiați directorului general al Agenției de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare, Cătălin Harnagea, este Oana Mihaela Alexandrescu-Duca, care deține funcția de consilier. Surse din interiorul Agenției Naționale mi-au declarat că Alexandrescu-Duca este „mâna dreapta” a directorului general. În această perioadă se află în concediu de creștere a copilului, potrivit surselor citate și este angajatul instituției încă de la înființarea RoAID în anul 2018. Cătălin Harnagea nu a răspuns la telefon pentru a i se lua un punct de vedere. Alexandrescu-Duca a primit, în anul 2019, o condamnare la 5 ani închisoare cu executare, în primă instanță, pentru mită. Ea este acuzată că, în calitate de fostă directoare în Comisia Națională de Acreditare a Spitalelor, a primit o mită de 1,5 milioane de lei de la reprezentanţii a două firme de prestări servicii. Instanţa a mai dispus confiscarea specială a sumei de bani obţinute cu titlu de mită de aceasta, respectiv 1.509.611 lei.Oana Mihaela Alexandrescu-Duca mai este judecată într-un

alt dosar, pentru abuz în serviciu, alături de Dan Romulus Şerban, fost preşedinte al CoNAS, şi fostul director juridic Aracsia Magdalena Benţia în legătură cu acordarea nelegală a unor contracte de prestări servicii, prejudiciul în acest caz fiind de peste 13 milioane lei, potrivit Agerpres. Un raport al Curții de Conturi demască nereguli grave de management în Agenția de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare (RoAID), condusă de fostul șef SIE, Cătălin Harnagea. Agenția se află în subordinea Ministerului Afacerilor Externe. Curtea de Conturi a constatat că, în anul 2018, două proiecte din domeniul cooperării internaționale pentru dezvoltare în Jamaica și Georgia, derulate de organisme de drept privat din România, au fost coordonate de instituția condusă de Cătălin Harnagea cu plăți în avans în valoare de 250.000 lei pentru care „nu  au fost prezentate documentate justificative legale întocmite”. Curtea de Conturi a constatat aceeași neregulă și pentru alte două proiecte derulate în Republica Congo, în care s-au făcut plăți în avans în…

Actualitate

Fosta firmă a lui Mircea Geoană a distribuit, prin instituția condusă de Harnagea, truse de igienă în Congo

Sidonia Bogdan

Compania IFC Paragon Financial SRL a distribuit materiale educaționale și truse de igienă în Republica Congo în perioada pandemiei. Proiectul a fost finanțat printr-un grant oferit de Agenția Română pentru Cooperare Internațională pentru Dezvoltare – RoAid, condusă de Cătălin Harnagea. Potrivit datelor publicate în Monitorul Oficial, firma IFC Paragon Financial SRL reprezintă fosta firmă Bucharest Forum Conference SRL care și-a modificat denumirea în anul 2018. Asociația Bucharest Formul SRL îl avea drept reprezentant legal pe secretarul adjunct NATO, Mircea Geoană și pe Alina Violeta Costea, cumnata sa. În data de 18.12.2018, Mircea Geoana a decis să se retragă din IFC Paragon Financial SRL, tot potrivit datelor din Monitorul Oficial. Pe site-ul Națiunilor Unite, apare informația că donația statului român ar fi fost prezidată de Ionuț Costea, cumnatul lui Mircea Geoană. Aceasta a fost demnitar român, a condus Eximbank în perioada 2009-2012 și a mai fost director adjunct în cadrul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Detaliile despre proiect se găsesc

chiar pe site-ul Agenției. La ora actuală, RoAID trece printr-un scandal public, după ce am publicat un raportul al Curții de Conturi care a constatat multe nereguli de management pentru anul 2018. „Pe 27 octombrie 2020, a avut loc ceremonia de distribuire a unui set de materiale educaționale tipărite și truse de igienă către Diocèse d'Idiofa, în Republica Democrată Congo, în cadrul proiectului educațional implementat de compania română IFC Paragon Financial SRL. Proiectul a fost finanțat printr-un grant de la Agenția Română pentru Cooperare Internațională pentru Dezvoltare – RoAid. )...) În timpul campaniei, 30.000 de materiale educaționale tipărite (flayers, pliante) și 500 de truse de igienă cu săpun, gel dezinfectant și măști de protecție au fost distribuite în provincia Bandundu din RD Congo, împreună cu publicarea de știri informative în mass-media, în franceză și în limbi naționale - Kikongo și lingala. În același timp, un spot video educațional va fi difuzat pe canalele online, filmat cu o personalitate locală, cu…

Anchete

Exclusiv. Suspiciuni de fraudă la agenția RoAID, condusă de Cătălin Harnagea. Adjunctul instituției confirmă neregulile

Sidonia Bogdan

Un raport al Curții de Conturi demască nereguli grave de management în Agenția de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare (RoAID), condusă de fostul șef SIE, Cătălin Harnagea. Agenția se află în subordinea Ministerului Afacerilor Externe. Curtea de Conturi a constatat că, în anul 2018, două proiecte din domeniul cooperării internaționale pentru dezvoltare în Jamaica și Georgia, derulate de organisme de drept privat din România, au fost coordonate de instituția condusă de Cătălin Harnagea cu plăți în avans în valoare de 250.000 lei pentru care „nu  au fost prezentate documentate justificative legale întocmite”. Curtea de Conturi a constatat aceeași neregulă și pentru alte două proiecte derulate în Republica Congo, în care s-au făcut plăți în avans în valoare de 202.702 lei, „pentru care nu au fost prezentate documente justificative legal întocmite”. Curtea mai arată că RoAID a făcut plata unor cheltuieli privind servicii de editare, tipografice și conexe în valoare de 46.182 lei fără a se încadra în categoria cheltuielilor privind cooperarea

internațională pentru dezvoltare sau asistență umanitară. Curtea mai arată că au fost decontate anumite sume pentru deplasări externe, iar RoAID nu pot face dovada că s-a deplasat cineva în acele locuri. O posibilă explicație pentru aceste nereguli este faptul că în anul 2018, Planul Anual de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare și Asistență Umanitară a suferit modificări substanțiale, „fără obținerea autorizărilor impuse de lege”. Deși raportul relevă multe nereguli de management, conducerea RoAID nu a fost demisă de ministrul de Externe, Bogdan Aurescu. „Nu a fost aprobat până în prezent (deși au trecut aproape 2 ani de la înființarea instituției) un program strategic pe 4 ani potrivit prevederilor art. 8 din Legea nr. 213/2016”, arată raportul remis de Curtea de Conturi, la solicitarea acestui site. „Nu au fost elaborate și implementate proceduri specifice cu privire la modalitatea de acordare a granturilor către organismele de drept privat din România/străinătate în ceea ce privește: c1) definirea domeniilor specifice concrete în cadrul cărora să…

Actualitate

Dezinteres total. În ultimii cinci ani, Primăria București nu a realizat nicio evaluare a managerilor de spitale

Sidonia Bogdan

În ultimii cinci ani, Primăria Municipiului București nu a evaluat niciun manager de spital, în baza criteriilor de performanță, deși este obligată prin lege să evalueze anual activitatea tuturor celor 19 manageri de spitale aflate în subordinea Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București. În schimb, Ministerul Sănătății susține că a întreprins acest proces anual de evaluare, până la venirea pandemiei, pentru spitalele pe care le are în subordine în București, dar a demis un singur manager de spital din cauza lipsei de performanțe din totalul de 18 manageri evaluați. Potrivit legislației în vigoare, dacă managerii de spitale nu ating criteriile de performanță, aceștia pot fi demiși înaintea terminării mandatului. Una dintre problemele cronice ale sistemului de sănătate este lipsa unei evaluări obiective a managerilor de spitale din România. Evaluarea este importantă întrucât aceștia decid cum sunt administrați banii alocați funcționării spitalelor.   Am încercat să aflu câți manageri au fost evaluați de către Primăria Municipiului București și de către Ministerul

Sănătății privind criteriilor de performanță, prevăzute în legislația românească (OMS nr. 112/2007 ), „în baza căruia contractul de management poate fi prelungit sau poate înceta înainte de termen, cu modificările şi completările ulterioare”. Conform prevederilor art. 176 alin. (4) din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii ,,Evaluarea este efectuată pe baza criteriilor de performanţă generale prevăzute prin ordin al ministrului sănătăţii, precum şi pe baza criteriilor specifice şi a ponderilor prevăzute şi aprobate prin act administrativ al conducătorilor ministerelor sau instituţiilor cu reţea sanitară proprie, al primarului unităţii administrativ-teritoriale, al primarului general al municipiului Bucureşti sau al preşedintelui consiliului judeţean sau prin hotărârea senatului universităţii de medicină şi farmacie, după caz.” În urma răspunsurilor venite din partea acestor instituții, concluzia este dezamăgitoare. Primăria București și Ministerul Sănătății nu evaluează în mod profesionist performanța managerilor de spitale din București. „În perioada 2017-2021, Primăria Municipiului București, prin ASSMB - Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București, nu a realizat evaluări ale managerilor de spitale.…

Interviuri

Dr. Dragoș C Mateescu: „Erdoğan acordă sprijin explicit Hamas-ului, dar volumul schimburilor comerciale dintre Turcia și Israel crește necontenit”

Sidonia Bogdan

Noile atacuri dintre Israel și Hamas au readus în atenția publică un conflict care, de câțiva ani, intrase într-un con de umbră pe scena internațională. Unul dintre motivele pentru care israelienii și palestinienii nu reușesc să ajungă la un acord de pace este facțiunea Hamas, care controlează Fâșia Gaza, considerată organizație teroristă de către Statele Unite și Uniunea Europeană. Motivul pentru ca această organizație controversată nu „moare”, pentru a permite ascensiunea unor partide cu agendă moderată pentru palestinienii din Gaza, este faptul că este susținută de câteva state puternice în regiune, printre care și Turcia, un stat membru NATO, care ar trebui să împărtășească valorile democrației. Dr. Dragoș C. Mateescu, Institutul de Cercetare al Universității din București (ICUB), explică mizele președintelui Recep Tayyip Erdoğan pentru care acordă explicit sprijin Hamasului și de ce este greu pentru NATO este descurajeze o astfel de relație. Sidonia Bogdan: Una dintre cauzele pentru care puterea Hamas nu scade în Gaza este faptul că organizația

este susținută de câteva state puternice din regiune, printre care și Turcia. Care sunt motivele pentru care președintele Erdoğan întreține relații cu lideri Hamas? Dragoș C. Mateescu: Într-adevăr, sunt trei state care susțin oficial organizația Hamas. Acestea sunt Iran, Qatar și Turcia. Studiile care se concentrează pe ultimul deceniu arată că, în general, Iranul oferă sprijin logistic și militar, Qatar oferă spijin mai ales financiar, ia Turcia oferă la rândul ei grupării Hamas sprijin logistic și politic. Însă, datorită presiunii la care este supus Hamas în Israel, rolurile se schimbă, uneori. Toate cele trei state pot contibui financiar și toate trei pot oferi sprijin logistic și militar, după nevoi. Sprijinul politic acordat de către Turcia este însă cea mai interesantă evoluție din ultimul deceniu. Înainte de această perioadă, toate guvernele de la Ankara, inclusiv primele două guverne AKP, urmau linia tradițională a relațiilor bune cu Israel și de sprijin mai degrabă afectiv pentru palestinienii din Israel, în general. În ultimul…

Opinii

Mic ghid pentru înțelegerea conflictului israeliano-palestinian

Sidonia Bogdan

Conflictul israeliano-palestinian este greu de înțeles nu numai pentru că durează de peste o sută de ani și prezintă unghiuri de analiză multiple, cu masacre înregistrate de ambele părți, dar și pentru că narațiunile principale sunt extrem de ideologizate și radicalizate. O regulă nescrisă între israelieni și palestinieni este să își transmită versiunea/povestea asupra conflictului separat, pe canale media diferite, niciodată de la o masă comună. În timp, această abordare a dus la formarea a două tipuri de istorii, una transmisă de mainstream-ul israelian, și cealaltă de istoricii susținători ai cauzei palestiniene. Cu cât împărtășești o versiune spre extremă, cu atât tinzi să minimalizezi sau chiar să anulezi argumentele și faptele părții rivale, cu cât împărtășești versiunea liberală, de centru, cu atât iei în considerare doleanțele ambelor părți și cauți compromisuri pentru coexistență pașnică. O altă cauză pentru care conflictul este prezentat diferit, la poluri opuse,  ține specificul comunității evreiești, știut fiind faptul că la nivel de idei, evreii sunt

polemici și greu, poate niciodată nu ajung la consens. Nici măcar în perioada ascensiunii mișcării de exterminare a evreilor, din Europa interbelică, nu a existat consens la nivelul comunității diasporei, inclusiv atunci existând personalități evreiești care au criticat decizia majoritară de a forma un stat al lor în vechea Palestina. Pentru cei care nu cunosc comunitatea evreiască, pare cumva paradoxal că există evrei care susțin cu virulență drepturile și cauza palestiniană. Nu însă și pentru ei. Fără a avea pretenția unei abordări exhaustive, voi trece în revistă care sunt curentele ideologice de interpretare a conflictului. Ce pretinde Hamas La extrema palestiniană se află Hamas,  o organizație teroristă care nu recunoaște dreptul de existență al statului Israel ( prin comparație cu moderații Fatah care au recunoscut statul Israel odată cu semnarea Acordurilor de la Oslo și care militează pentru two state solution). Hamas controlează numai Fâșia Gaza, după blocada impusă de Israel și Egipt și este finanțat, în principal, de Iran,…

Analize

Mize politice. De ce au escaladat tensiunile dintre israelieni și palestinieni

Sidonia Bogdan

Cea mai sângeroasă confruntare dintre israelieni și palestinieni, din ultimii șapte ani, s-a intensificat în aceste zile, după ce Israel a ripostat prin atacuri aeriene în Fâșia Gaza, ca reacție la rachetele Hamas asupra metropolei Tel Aviv, periferiilor acestuia și orașului Ashkelon. În Gaza, cel puțin 35 de palestinieni, inclusiv 10 copii, au fost uciși până marți seara, iar alți 203 au fost răniți, potrivit oficialilor palestinieni din domeniul sănătății. În Israel, cinci persoane au fost ucise la Tel Aviv, Ashkelon și Lod și cel puțin 100 au fost rănite, potrivit oficialilor israelieni. Violențele dintre Israel și Hamas sunt fost catalogate cele mai intense, de la terminarea războiului de 50 de zile din Gaza din vara anului 2014. Armata israeliană a anunțat că operațiunea de a lovi Gaza ca răspuns la focul de rachete va fi numită „Gardienii Zidului” (Guardians of the Wall”), în timp ce facțiunea militantă Hamas și alte facțiuni din Gaza și-au numit operațiunea „Sabie în Ierusalim”

(Sword in Jerusalem). Pentru a înțelege cum s-a ajuns la acest punct de fierbere dintre cele două părți, voi trece în revistă mizele politice atât israeliene, cât și palestiniene. Acum câteva zile, prim ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu, lider al partidului Likud, a eșuat în tentativa de a forma un nou guvern după rezultatul neconcludent al alegerilor din 23 martie, al patrulea scrutin parlamentar în mai puțin de doi ani. Parlamentul israelian este divizat și greu să dea o majoritate stabilă, după ce 13 formațiuni politice au reușit să treacă pragul electoral. După eșecul lui Netanyahu, președintele Reuven Rivlin a anunțat că i-a oferit mandat de a forma guvernul centristului Yair Lapid, reprezentant al partidului Yesh Atid.  Noul rival politic al lui Netanyahu are ca miză să reducă diferențele ideologice între părțile cărora le propune să adere la o coaliție, temă care convine și Administrației Biden de la Washington, după ce fostul președinte Donald Trump a mizat exclusiv pe temele care…

Interviuri

Richard Haass: „Democrația și promovarea drepturilor omului nu ar trebui să fie punctul forte în diplomația americană”

Sidonia Bogdan

Volumul „Lumea în care trăim. O scurtă introducere” al fostului diplomat american, Richard Haass, a fost lansat recent și în România, la Editura Nemira. Nume celebru în relațiile internaționale, Richard Haass este președintele think tank-ului Council on Foreign Relations, sub umbrela căruia funcționează și prestigioasă revistă Foreign Affairs, în care autorul publică frecvent eseuri și analize de politică externă. Cariera sa diplomatică este una foarte bogată, fiind în trecut consultant senior al președintelui George W. Bush. A lucrat în echipa fostului secretar de stat, Colin Powell, perioadă în care s-a implicat în negocierele tratatelor de pace din Cipru și Orientul Mijlociu. Contrariat că studenții americani care optează pentru o carieră în IT sau pentru alte profesii cu profil real nu sunt interesați de politica externă a Statelor Unite, de efectele globalizării și de interdependențele economice dintre state, care, într-un mod sau altul, ajung să le influențeze și lor viața, Richard Haass s-a decis, înainte de pandemie, să publice o carte

ca un ghid pentru neinițiați, pentru a explica istoricul, dinamica și marile teme de interes pentru relațiile internaționale. Cartea este scrisă într-un ton neutru, uneori didactic, iar în anumite momente transpare abordarea neorealistă a autorului. În contextul promovării cărții sale, Richard Haass a avut o discuție pe zoom cu șase jurnaliști români, ocazie cu care i-am adresat trei întrebări. O trimitere din carte face referire și la țările din Europa de Est, unde este inclusă și România, în capitolul dedicat Europei și procesului de extindere NATO, după terminarea Războiului Rece. Haass încearcă un exercițiu intelectual și privește cu un ochi critic spre trecut, sugerând că decizia NATO de a integra țările afectate de influența sovietică a degradat, pe termen lung, relația Statelor Unite și a Occidentului cu Federația Rusă. Nu știe cum ar fi arătat lumea fără acest val de extinderi, a rămas un exercițiu pentru istorici, dar se întreabă retoric dacă ar fi putut funcționa mai bine. În ultimii…

Analize

Cum acționează Germania în țările din Parteneriatul Estic, precum Ucraina sau Republica Moldova

Sidonia Bogdan

Unul dintre miturile frecvente, care circulă în spațiul public românesc,  în legătură cu interesele marilor puteri asupra Republicii Moldova,  Ucrainei și Georgiei, susține ideea că Germania ar împărtăși pe linie interesele Federației Ruse. Teza respectivă a fost rostogolită, anii trecuți, ca argument pentru a fi criticată actuala președintă a Republicii Moldova, Maia Sandu, în lupta sa cu oligarhul Vladimir Plahotniuc, pentru că politiciana de peste Prut ar fi influențată, în luarea deciziilor, de consilieri germani, iar interesele Germaniei ar contraveni celor de la București. În realitate, acțiunile Germaniei în țările din Parteneriatul Estic au fost (și sunt în continuare) mult mai nuanțate și nu pot fi reduse numai la disputa privind proiectul geopolitic Nord Stream 2, proiect care dezavantajează Ucraina și contravine intereselor strategice americane. Pentru a înțelege politica externă a Germaniei în regiunea celor trei țări ex-sovietice, ar trebui lămurite două aspecte: 1. diferența de abordare a Germaniei față de cea a Statelor Unite în relația cu Federația Rusă;2.

rolul Germaniei ca jucător important în politica externă a Uniunii Europene. Referitor la prima chestiune, divergența dintre cele două puteri occidentale prezente în acel spațiu s-a conturat în anii ce au urmat după dizolvarea Uniunii Sovietice, în perioada de încercări timide de democratizare a Federației Ruse. În acea perioadă, politica germană față de Rusia a diferit de politica SUA într-un domeniu major: promovarea democrației. „Promovarea democrației în străinătate a făcut adesea parte din politica externă a SUA - deși aplicată selectiv - dar nu a fost niciodată un element central în setul de instrumente de politică externă din Germania. În timpul administrației Clinton (1993-2000), o varietate de ONG-uri, unele aliate cu cele două partide politice americane principale, au participat activ la promovarea democrației în Rusia după prăbușirea sovietică. Toate partidele politice germane au avut și ele fundații deschide la Moscova și au lucrat cu diferite grupuri politice, dar au evitat promovarea democrației și interferența directă în modul de organizare a…