Premierul desemnat Nicolae Ciucă a predat la Academia Națională "Mihai Viteazul" (ANI MV) un curs despre teorism în cadrul programului de masterat "Managementul informațiilor pentru combaterea terorismului" în anii 2018 și 2019. Informația este confirmată de SRI, la solicitarea acestui site: "Domnul Nicolae Ciucă a predat la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” în perioadele 19.02-30.09.2018 și 01.03-30.09.2019, în cadrul programului de masterat Managementul informațiilor pentru combaterea terorismului, cursul Operațiuni multinaționale în combaterea terorismului, adresat societății civile. Domnul Ciucă a avut calitatea de cadru didactic asociat, colaborarea desfășurându-se

în baza a două contracte în regim de plată cu ora", transmite biroul de presă al SRI. Potrivit declarației de avere a generalului (r.) Nicolae Ciucă, făcută publică în anul 2020, Ciucă precizează că a încasat pentru anul precedent, venituri de 3288 lei pentru activități didactice la ANI-MV. Ieri, președintele Klaus Iohannis a anunțat că a decis să îl desemneze pe Nicolae Ciucă pentru a forma un nou guvern. Liberalul este un militar de carieră și a participat la numeroase misiuni militare în Irak, Afganistan și Bosnia.

Curtea de Conturi a României a făcut o nouă sesizare penală în urma raportului de audit, realizat în acest an, la Agenția de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare (RoAID), condusă de fostul șef SIE, Cătălin Harnagea. Din cauza faptului că inspectorii Curții au descoperit „existența unor fapte suspectibile de a fi săvârșite cu încălcarea legii penale”, raportul instituției nu mai poate fi făcut public. „În perioada 10.05.2021-18.06.2021 s-a desfășurat la Agenția de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare (RoAID) misiunea cu tema „Controlul situației, evoluției și modului de administrare a patrimoniului public și privat al statului, pentru și legalitatea realizării veniturilor și a efectuării cheltuielilor”, fiind încheiat Raportul de control înregistrat la RoAID cu nr. 2108/18.06.2021 și la Curtea de Conturi a României (..) Având în vedere faptul că în Raportul de control nr. 2108/18.06.2021 au fost consemnate aspecte privind existența unor fapte suspectibile de a fi săvârșite cu încălcarea legii penale, instituția noastră a procedat la sesizarea organelor de cercetare penală în

conformitate cu dispozițiile art. 33 (4) din Legea nr. 94/1992. Întrucât actul de control care face obiectul cererii dumneavoastră, precum și întreaga documentație aferentă acestuia, se află la dosarul unei cauze penale, în această speță sunt incidente prevederile art. 277 alin. (2) din Codul Penal, potrivit cărora, pentru a nu compromite interesele justiției, nu pot fi dezvăluite mijloacele de probă sau înscrieri oficiale dintr-o cauză penală înainte de a se dispune o soluție de netrimitere în judecată ori de soluționare definitivă a cauzei”, mi-a răspuns Curtea de Conturi, într-un comunicat oficial, la solicitarea acestui site. Este al doilea raport de audit devastator la adresa RoAID, după cel întocmit pentru anul 2018, așa cum am explicat aici. În anul 2020, Curtea de Conturi a mai făcut alte două sesizări penale în baza Art.64 din Legea nr.94/1992, republicată privind nerecuperarea unor prejudicii în cadrul Ministerului Afacerilor Externe către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1. Contactat de către acest site, Parchetul de…

Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență, inaugurat de președintele Klaus Iohannis și ministrul de Externe Bogdan Aurescu, în luna iunie a acestui an, are deja un buget de 3,2 milioane de euro și niciun angajat. Pentru următorii ani sunt preconizate sume anuale variind între 4,3 și 4,6 milioane de euro anual, potrivit MAE la solicitarea acestui site. Președintele centrului este Adrian-Cristian Bratu, diplomat de carieră cu gradul diplomatic de ministru plenipotențiar, iar până în acest moment nu a organizat niciun concurs pentru angajarea de experți. „Într-o primă etapă, Centrul va funcționa prin detașarea de experți din ministere și alte instituții ale administrației publice centrale. Ulterior, pe măsură ce activitatea Centrului se extinde, sunt identificate necesități de recrutare de noi experți și sunt create structurile administrative necesare organizării de concursuri, acestea pot fi organizate în condițiile legii”, explică MAE într-un comunicat la solicitarea mea. În prezent, președintele Centrului cooperează cu o echipă din MAE, urmând ca în perioada următoare să fie finalizată detașarea

de experți de la alte instituții românești cu atribuții în domeniu. Potrivit HG 565/2001, numărul maxim de posturi din cadrul Centrului ar trebui să fie 70, exclusiv demnitarii și cabinetele acestora. Personalul Centrului se poate compune din: personal diplomatic și consular, personal contractual încadrat pe funcții de execuție specifice M.A.E., funcționari publici cu statut special, cadre militare în activitate și alte categorii de personal contractual. Potrivit aceleași hotărări de guvern, conducerea Centrului va beneficia de un sprijin științific oferit de Consiliul consultativ al Centrului. „Din Consiliul consultativ al Centrului pot face parte reprezentanți ai instituțiilor și organizațiilor naționale și internaționale, precum și experți din universități și instituții de cercetare din România și statele partenere. Membrii Consiliului consultativ sunt numiți de ministrul afacerilor externe la propunerea președintelui Centrului”, arată actul de înființare. Întrebat care sunt obiectivele centrului în acest an, MAE a răspuns: Pentru anul în curs, Centrul se concentrează pe două dimensiuni relevante: 1.   Pregătirea declarării capacității operaționale finale: Definitivarea tuturor aranjamentelor…

Parchetul General, condus de Gabriela Scutea, nu a făcut public raportul de activitate pentru anul 2020 invocând pandemia, deși în rândul parchetelor ședintele prin video-conferință au devenit o obișnuință. Raportul de activitate reprezintă o sinteză a activității marilor structuri de parchet din țară, iar prin intermediul lui s-ar putea afla cât de performanți sau nu au fost procurorii în pandemie. Cu excepția anului 2020, toate rapoartele de activitate ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se află pe site, începând cu anul 2011. „În ședința de lucru a Colegiului de conducere a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție din data de 25 februarie 2021 a fost aprobat „Raportul de activitatea al Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pe anul 2020 și anexele acestuia, urmând să fie prezentat în cadrul Adunării generale a procurorilor și apoi publicat pe

site-ul Ministerului Public. Dat fiind contextul sanitar și restricțiile impuse de starea de alertă, Adunarea generală a procurorilor nu s-a mai putut desfășura”, este răspunsul Parchetului General, la solicitarea acestui site. Surse judiciare mi-au explicat că argumentul invocat de conducerea Parchetului General nu este unul temeinic, întrucât Adunarea generală a procurorilor se putea strânge pe zoom sau prin video-conferință. „Au existat, în aceste an, bilanțuri ale parchetelor, prezentate prin video-conferință, și Adunarea procurorilor se putea întâlni în mediu digital”, mi-au spus sursele judiciare. În plus, potrivit legii 304/2004, art. 78, procurorul general are obligația legală de a convoca Adunarea generală a procurorilor anual sau ori de câte ori este nevoie. "Adunarea generală a procurorilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se convoacă de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, anual sau ori de câte ori este necesar", precizează legea 304/2004.

În urmă cu șapte ani, odată cu anexarea ilegală a Crimeii de către Federația Rusă, o minoritate neglijată de sute de ani a intrat brusc în atenția internațională: tătarii crimeeni.  Tătarii de la Marea Neagră au o lungă istorie tragică, plină de valuri de deportări, epurări și presiuni politice pentru divizarea acestei populații, care o fac unică în lume. După anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia, datorită opoziției împotriva rușilor, asumate de câțiva lideri politici tătari, Ucraina a început să fie atentă la respectarea drepturilor lor, dar nici pe departe problemele acestei comunități nu s-au terminat. „Cea mai mare frică a noastră este că dispărem, că va dispărea identitatea noastră”, mi-a explicat Gayana Yuksel, o fostă jurnalistă tătară din Kiev, membră a organismului lor politic, Mejlis, într-o discuție la Kiev. 238 de ani de opresiune Tragedia tătarilor de la Marea Neagră nu a început odată cu anexarea ilegală în timpul mandatului președintelui Putin, ci mult mai devreme, în 1783, când țarina

Ecaterina a II a a emis un mandat prin care proclama anexarea Crimeii și dizolvarea Hanatului, care își obținuse independența cu nouă ani înainte. Atunci a fost primul moment în care tătarii au început să-și părăsească țara, ca rezultat al faptului că rușii au intervenit în forță în politica internă a peninsulei. Mai târziu, Războiul din Crimeea din 1853-1856 a generat un alt val de refugiați, iar o sută de ani mai târziu, când Stalin conducea cu mână de fier URSS, a fost impus, ca politică de stat, fenomenul deportărilor și epurărilor masive. Timp de aproape 50 de ani, tătarii crimeeni, strămutați în Siberia sau alte republici sovietice, nu au avut voie să se întoarcă în casele lor, fiind ținuți forțat în pribegie. În prezent, comunitatea tătară este disparată în Crimeea, Ucraina, România (Dobrogea), Bulgaria și alte câteva țări central-asiatice. Cea mai mare diasporă trăiește în Turcia, estimările fiind între 3 și 5 milioane de tătari. Faptul că sunt apropiați…

Institutul Cultural Român (ICR) a recunoscut, la solicitarea acestui site, că și-a trimis 234 angajați în judecată, pentru a decide o instanță de judecată dacă măririle de salariu, făcute în anul 2017 de către conducerea ICR, au fost legale sau nu. Acțiunea ICR vine ca urmarea a unui raport al Curții de Conturi din anul 2018 care stabilea că fostul președinte Liliana Țuroiu ar fi mărit salariile tuturor angajaților într-un mod incorect. Curtea de Conturi cerea ca prejudiciul să fie recuperat, altfel spus, angajații ar trebui să dea statului banii înapoi. Raportul poate fi consultat aici. ICR se apără și consideră că auditorul extern al Curții de Conturi nu ar fi luat în considerare corecția salarială, nu a luat în considerare argumentele de ordin legal aduse de ICR, de notele de relații pe care le-a solicitat și le-a primit, iar la calcularea presupusului prejudiciu, nu ar fi ținut cont de legislația incidentă în domeniu și nici de o hotârăre a

Curții de Apel București.  „ Precizăm faptul că Institutul Cultural Român a formulat cereri de chemare în judecată pentru un număr de 234 de salariați activi și inactivi, până la data prezentei fiind înregistrate în totalitate pe rolul Tribunalului București, Secția Conflicte de muncă, în vederea stabilirii legalității  Ordinului Președintelui Institutului Cultural Român nr. 564/07.12.2017 privind corecția salarială. Tribunalul București, Secția Conflicte de muncă urmează să se pronunțe cu privire la  legalitatea stabilirii salariilor conform Ordinului Președintelui Institutului Cultural Român nr. 564/07.12.2017  și salariilor cuvenite conform  Raportului Curții de Conturi a României nr.137336/01.08.2018”, arată ICR într-un răspuns către acest site. Angajații ICR se arată revoltați de decizia conducerii ICR de a-i da în judecată, pentru că se simt nevinovați, iar acum ei trebuie să plătească din buzunarul lor avocații. „Ne-am trezit dați în judecată de-a valma. Sunt oameni care au plecat din ICR la două săptămâni după mărirea salariilor și au fost dați în judecată. Noi acum trebuie să ne…