Deși pare incredibil, o instituție din sistemul judiciar este capturată de un magistrat, Lucian Netejoru, care și-a pierdut demult credibilitatea în a mai ocupa funcția de șef al Inspecției Judiciare și nimeni nu poate face nimic. La fel ca într-un film comercial hollywoodian, Netejoru este un personaj greu de ucis, cu doza tragi-comică de rigoare. Legile justiției, așa cum au fost ele redesenate în timpul guvernării PSD-ALDE, au fost făcute de așa natură, încât revocarea unui șef incompetent sau chiar rău intenționat  devine aproape imposibilă. Pe 18 mai, Curtea de Justiție a Uniunii Europene va tranșa, în sfârșit, această situație rușinoasă - avocatul general al Curții, Michal Bobek a argumentat deja că numirea interimară a conducerii Inspecției Judiciare, din timpul perioadei lui Liviu Dragnea, introdusă printr-o ordonanță de urgență, este susceptibil să dea naștere „unor îndoieli cu privire la interesul guvernului român de a numi o anumită persoană în fruntea organului însărcinat cu efectuarea cercetărilor disciplinare împotriva magistraților”. Cu alte

cuvinte, ceea ce reclamă Bobek este că funcția ocupată de Netejoru a fost una oferită cu dedicație. Cum istoria recentă arată că judecătorii Curții preiau argumentele avocatului Bobek în proporție de peste 80%, este foarte posibil ca, peste câteva săptămâni, chichița juridică care a făcut posibilă prelungirea mandatului lui Netejoru să devină contrară dreptului UE și să fie anulată. Iar cazarma lui Netejoru, susținută în special de Lia Savonea în CSM, magistrații cu viziuni suveraniste și anumite facțiuni politice, să se prăbușească. Pentru o readucere aminte, vorbim despre un magistrat asupra căruia planează suspiciuni de plagiat, implicat în scandaluri privind cooptarea sa în masonerie, o organizație incompatibilă cu valorile și acțiunile unui magistrat. Și care a transformat, în ultimii ani, Inspecția Judiciară în ciomag pentru magistrații care susțin reformele cerute de Bruxelles și care au făcut opoziție în timpul guvernării PSD-ALDE. Zilele trecute, aflat sub deadline-ul deciziei CJUE, Netejoru a recurs la o ultimă răzbunare: a cerut suspendarea din funcție…

Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, instituție aflată în subordinea Guvernului, a făcut publice sumele de bani alocate, în ultimii trei ani, presei din Republica Moldova. Potrivit solicitării remise către acest site, în anul 2018, statul român a oferit 757.090 lei presei din Republica Moldova, în anul 2019 au fost alocați 215.00 lei, iar în anul 2020 au fost alocați 982.079 lei. „A fost finanțată presă pro-română, dar nu este neapărat presă de calitate. Publicațiile pentru cultură și copii ies din discuție", a comentat Petre Macovei, președintele executiv al Asociației Presei Independente din Republica Moldova, după ce a conspectat această listă. "Sunt însă și publicații care au fost pro-Plahotniuc în perioada cea mai urâtă de dominație a Partidului Democrat în Republica Moldova. Ar trebui luată în calcul, în această selecție, calitatea produsului jurnalistic și respectarea deontologiei profesionale”, a adăugat Petru Macovei. Printre publicațiile finanțate de statul român se numără Societatea cu Răspundere Limită

Open al cărui fondator, Sorin Bucătaru, deține și deschide.md, un site de știri care a avut o linie editorială anti Maia Sandu, în perioada în care oligarhul Vladimir Plahotniuc deținea puterea și acaparase instituțiile statului peste Prut. În acești trei ani, Societatea Open a primit 168.200 lei din partea statului român. Statul român a alocat bani și publicației „Timpul de Dimineață”, deținută de Silviu Tănase care este și beneficiarul televiziunii 10TV. Acesta este fratele fostului președinte al Curții Constituționale din Republica Moldova, Alexandru Tănase. 10 TV a colaborat cu Platforma Unionistă „Acţiunea 2012” şi „Tinerii Moldovei”, iar în această perioada, este televiziunea favorită a liderului AUR, George Simion, în care își lansează mesajele politice. Printre publicațiile cu reputație bună se află Ziarul de Gardă care a primit din partea statului român 156.000 lei. Pentru anul 2021, sesiunea de finanțare a început în această lună, iar solicitații vor putea trimite cereri până pe 14 mai.

Președintele Comisiei de Cultură și Media din Senat, liberalul Viorel Badea, anunță că Institutul Cultural Român va trece, printr-o ordonanță de urgență, în aceste zile, sub conducerea directă a premierului Florin Cîțu, dar va fi prelungit mandatul actualei conduceri sine die, până când premierul va alege o nouă conducere. "Se lucrează la o ordonanță de urgență ca ICR să treacă sub conducerea premierului. Se va face o prelungire de mandat, pentru că, din cauza tensiunilor din coaliție, nu a fost timp pentru a stabili o nouă conducere. Intenția este ca schimbarea să se facă repede", a

declarat senatorul PNL, Viorel Badea pentru acest site. Amintesc că mandatul actualei conducerei a ICR expiră pe 24 aprilie, așa cum am explicat aici. În ultimii ani, ICR s-a aflat sub coordonarea Senatului. Noua variantă ar putea avea drept consecință o politizare excesivă a institutului, din cauza faptului că directorul general va putea fi schimbat de premierul Românei în orice moment, fără nici o justificare și fără nici un criteriu. Cum premierii s-au schimbat, în ultimii ani, foarte des, există riscul ca managementul ICR să sufere modificări repetate, ceea ce poate afecta promovarea culturii române.  

Institutul Cultural Român va trece sub coordonarea directă a premierului Florin Cîțu, nu va mai funcționa sub controlul Senatului. Pe data de 24 aprilie, mandatul președintelui interimar al ICR, Mirel Taloș, va expira, iar coaliția se află deja în contratimp pentru a desemna noua conducere. Din cauza crizei din coaliție, nu există încă nume vehiculate pentru posturile de conducere, există însă două variante de modificare a legii de funcționare a ICR. „În 24 aprilie, adică peste șapte zile, mandatul Liliana Țuroiu-Mirel Taloș se încheie și ICR  nu mai are ordonator de credite. Propriu zis ICR va fi blocat. Ca să numești o nouă conducere, durează destul de mult. Audieri în Comisia de cultură a Senatului, de pildă. Ca să schimbi legea, cu cea trimisă, trebuie să o adopți în regim de urgență. Sau ar mai fi ordonanța de urgență și folosirea acesteia pentru trecerea ICR la Guvern. Or, nu poate fi folosită ordonanța de urgență pentru că mai există un

proiect de lege de modificarea legii de funcționare a ICR în Parlament”, mi-au explicat surse ICR. Noua variantă ar putea avea drept consecință o politizare excesivă a institutului, din cauza faptului că directorul general va putea fi schimbat de premierul Românei în orice moment, fără nici o justificare și fără nici un criteriu. Cum premierii s-au schimbat, în ultimii ani, foarte des, există riscul ca managementul ICR să sufere modificări repetate, ceea ce poate afecta promovarea culturii române.   Potrivit unei variante de modificare a legii ICR, ajunsă în posesia mea, articolul 4 prevede că noua conducere institutului va fi asigurată de colegiul Institutului și de directorul general al Institutului. Articolul 5 prevede următoarele: „ Colegiul Institutului este format din 9 membri și are următoarea componenţă: a) Directorul general al Institutului; b) directorii generali adjuncți ai Institutului; c) un reprezentant al Preşedintelui României; d) Preşedintele Consiliul Institutului Cultural Român; f) un reprezentant al ministrului afacerilor externe  desemnat prin ordin; e)…

De câteva săptămâni, tensiunile militare de la granița Ucrainei cu Federația Rusă fac agenda internațională, nu de puține ori lansându-se în spațiul public mesaje catastrofice privind evoluția acestui conflict. În acest joc geopolitic, majoritatea marilor puteri sunt implicate, Ucraina reprezentând frontul principal de dispută între Washigton și Moscova.   În fapt, există pericolul real al escaladării conflictului? Cum ar trebui să privească România acest nou context regional? Și care ar fi mizele președintelui ucrainean,  Volodimir Zelenski? Am stat de vorbă cu Iulia Joja, o tânără expertă în securitate și apărare, care predă, în calitate de profesor conferențiar, securitate europeană la Georgetown University, în SUA și este senior fellow la Frontier Europe Initiative. Iulia Joja a fost cercetător la School of Advanced Internațional Studies John Hopkins University, și-a susținut teza de doctorat în cultura strategică a României la SNSPA București, pe care a publicat-o la Columbia University Press în 2019 și a absolvit un master în studiul conflictelor la Kings College Londra.

Ce se întâmplă în Ucraina? În acest sezon, primăvara, trupele rusești de obicei își fac exercițiile militare. Și într-adevăr există o mobilizare în masă pe teritoriul rusesc, atât la granița cu Ucraina, cât și în regiunea Mării Negre. Situația este critică, problematică, poate să escaladeze, într-adevăr, dar până în acest moment încă nu putem vorbi de o escaladare reală a conflictului din regiunea Donbas. Este diferită față de alți ani? În ceea ce privește trupele, capatibilitățile și mobilizarea lor, nu sunt neapărat diferite de alți ani. Ceea ce e diferit de alți ani este contextul politic și situația tensionată dintre Statele Unite și Rusia. Este multă comunicare strategică, pentru că rușii sunt supărați pe dosarul Navalnîi, li se pare că sancțiunile sunt prea mari și nu există respect din partea Vestului. Sunt supărați că Administrația Biden a câștigat alegerile și are un limbaj surprinzător de agresiv în raport cu Rusia. Sunt supărați și pentru că Administrația Biden, dincolo de o…

Gicu Iorga, apropiat de ALDE și, mai nou, de PNL, a fost numit, în luna martie 2021, șef al Vămii Giurgiu. Iorga este în același timp, din aprilie 2018, și administrator neexecutiv în Consiliul de Administrație al companiei cu capital privat și de stat, Electrica SA. Surse apropiate Electrica SA susțin că Iorga se află în stare de incompatibilitate și nu dorește să își dea demisia din consiliul de administrație pentru a mai încasa la sfârșitul lunii aprilie retribuția pentru un an întreg, adică aproximativ 44.000 euro. În calitate de șef al Vămii, Iorga a căpătat statutul de funcționar public și i se aplică legea 161/19.04.2003 și legea 59/8.03.2019 care reglementează incompatibilitățile funcționarului public. Potrivit articolului 94 din legea 161/2003, aliniatul c, funcţionarii publici nu pot deţine alte funcţii şi nu pot desfăşura alte activităţi, remunerate sau neremunerate, după cum urmează: c) „în cadrul regiilor autonome, societăţilor comerciale ori în alte unităţi cu scop lucrativ, din sectorul public sau privat,

în cadrul unei asociaţii familiale sau ca persoană fizică autorizată”. Aliniatul c a fost modificat în legea 59/2019 astfel: „în cadrul regiilor autonome, societăților comerciale ori în alte unități cu scop lucrativ din sectorul public”. Structura acționariatului companiei Electrica este deținut în proporție de 48,7% de către statul român, prin Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, iar restul de 51,3% de companii sau persoane juridice private. Potrivit experților în incompatibilități consultați de mine, Gică Iorga s-ar afla într-o stare de incompatibilitate, iar Agenția Națională de Integritate ar trebui să verifice această speță. În mod normal, Iorga ar trebui să aleagă una dintre cele două funcții deținute în prezent. Am solicit ANI să se pronunțe pe acest caz, iar poziția oficială a agenției este următoarea: „Agenția Națională de Integritate emite, în conformitate cu dispozițiile legale, puncte de vedere referitoare la eventuale situații de incompatibilitate, conflicte de interese sau cu privire la regimul juridic al declarării averii, numai în ceea ce privește…

Uniunea Europeană face eforturi pentru a pune la dispoziția tuturor statelor membre dozele de vaccin necesare depășirii pandemiei. În ciuda acestui efort, câteva state central și est europene au invocat anumite blocaje birocratice sau întârzieri în aprovizionare și au anunțat că vor cumpăra vaccinuri provenind din Federația Rusă sau China, chiar dacă acestea nu au fost autorizate de Agenția Europeană a Medicamentului. Slovacia a cumpărat deja vaccinul rusesc Sputnik V, Ungaria atât pe cel rusesc cât și cel chinez, Sinopharm. Cehia a comandat vaccinul chinezesc, Polonia ia și ea în considerare acest lucru. Germania, o putere europeană care a ales frecvent pragmatismul în politica sa externă, a cerut, recent, Comisiei Europene să cumpere vaccinul rusesc Sputnik V în numele statelor membre, potrivit unui oficial german citat de Politico.  În afara UE, Serbia a început să administreze vaccinul Sinopharm, în timp ce Belarus, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord și Ucraina sunt și ele pe cale de a-l prelua. Din cauza

unei lipse acute de vaccin, inclusiv președinta Republicii Moldova, Maia Sandu  s-a întâlnit cu ambasadorul Federației Ruse, Oleg Vasnețov, pentru a discuta despre accesul rapid la vaccinul Sputnik V. În acest context, dezbaterea acestei perioade se concentrează în jurul dilemei cum ar trebui să se raporteze cetățenii europeni la această temă cu implicații geopolitice. Ar trebui să aplice statele europene o viziune realistă, să achiziționeze vaccinuri chiar și din țările cu regim autoritarist, pentru a-și suplimenta achizițiile, în ideea de a-și atinge un scop de moment, ieșirea rapidă din pandemie? Sau ar trebui să manifeste reticență, știut fiind faptul că regimurile autoritariste nu numai că nu sunt transparente în procedurile de autorizare ale vaccinurilor, dar își și cresc influența în țările pe care le scot, pe moment, din nevoie? Diplomația vaccinului la nivel global este, poate, o ultimă etapă a procesului pandemic. Pentru a lămuri această constroversă, am stat de vorbă cu trei analiști pe politică externă, Oana Popescu, director…

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) se va pronunța în data de 18 mai 2021 asupra câtorva controverse care au făcut agenda publică în ultimii ani: soarta Secției speciale ( sentința vine cam tardiv!), a legilor Justiției modificate de PSD, dar și dacă recomandările din cadrul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV) al Comisiei Europene sunt obligatorii pentru România. Mă voi opri spre analiză numai asupra problematicii MCV, fiind o temă sensibilă pentru sistemul judiciar, majoritatea asociaților reformiste de magistrați nedorind ridicarea acestui mecanism de teama unui regres democratic în lipsa acestuia. La polul opus, de câțiva ani, clasa politică - fie că vorbim de PNL, USR PLUS sau PSD - lansează semnale că ar dori închiderea acestei monitorizări excepționale asupra respectării principiilor statului de drept de către oficialii de la Bruxelles, însă niciun lider politic nu are curajul să își asume tranșant acest obiectiv de teama unor critici venite din zona societății civile și a magistraților. Pentru reamintire,

MCV reprezintă un raport anual pe care Comisia Europeană îl întocmește din momentul aderării României la Uniunea Europeană, pentru a monitoriza dacă partidele politice și președinția respectă un set de recomandări pentru o bună respectare a principiului separației puterilor în stat, independenței justiției și încurajării luptei împotriva corupției. Deși democrația liberală este o preocupare constantă a Bruxelles-ului asupra tuturor statelor membre, numai România și Bulgaria sunt vizate de acest tip de mecanism excepțional. Cât de eficiente au fost MCV-urile pentru România Rapoartele MCV au fost publicate în toamna fiecărui an ( cu excepția anului trecut) și în fiecare dintre ele au existat critici - în unii ani, mai mari, în alții, mai mici - asupra nerespectării întocmai a setului de recomandări venite din partea Comisiei. Respectarea întocmai a tuturor recomandărilor de principiu ale Comisiei a devenit o utopie, iar România nu este cu nimic mai diferită față de multe alte state membre UE (Slovacia, Cehia, Slovenia, Ungaria, Polonia etc) în…

Camera Deputaților a votat, azi, desființarea Secției Speciale pentru investigarea magistraților, păstrând însă un amendament controversat al UDMR- magistrații pot fi trimiși în judecată numai cu acordul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. Pentru a putea merge către promulgare, inițiativa legislativă are nevoie și de votul senatorilor care, cel mai probabil, va urma aceeași linie. Acest „compromis politic”, așa cum ne este prezentat de către liderii coaliției de guvernare, ar fi putut fi, totuși, dezamorsat dacă în spațiul public s-ar fi auzit și vocea președintelui Klaus Iohannis. După luni de zile în care am văzut că deciziile politice cele mai importante se iau la Cotroceni, dintr-odată, în curtea administrației prezidențiale s-a lăsat liniștea, iar UDMR devine, brusc, marele player care stabilește agenda pe cel mai sensibil subiect al zilei pentru sistemul judiciar. Subiect care va avea ecou atât la Comisia Europeană, cât și pentru unele instituții judiciare internaționale. Din moment ce pentru parlamentari, supraimunitatea nu este bună ca principiu, cum ar

putea fi ea bună pentru corpul magistraților, care se presupune că au un comportament etic prin excelență? Cum se face, totuși, ca liderul politic cel mai puternic din România, care a capitalizat electoral de pe urma electoratului justițiar, să devină absent în momentele cheie privind o temă importantă pentru sistemul judiciar? După numirile mai mult decât discutabile la șefia marilor parchete, Iohannis a preferat să ocolească noua găselniță privind avizul CSM pentru trimiterea în judecată a magistraților. A te abține în a critica și chiar descuraja din fașă acest compromis înseamnă, de fapt, că îl susții. Și de ce ai face-o? În ultimii ani, CSM a devenit un adevărat pol de putere pentru întreg sistemul judiciar și nu unul în bine. Jocurile și interesele subterane în acest for de conducere sunt mai subversive decât cele de pe terenul politic, pe care îl înțelegem prin cheia scrierilor lui Machiavelli. Pe terenul politic măcar lucrurile sunt asumate, în interiorul CSM, machiavelismele nu…

sursa Facebook

Un partid intitulat Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), identic cu cel românesc, se va lansa curând și în Republica Moldova. Pentru a înțelege dacă această filială va influența sau nu un val naționalist pro-rus peste Prut, am stat de vorba cu Ileana Racheru, doctor în științe politice (Universitatea București) și expert în spațiul ex-sovietic. Racheru susține că discursul naționalist și unionist promovat de liderul AUR, George Simion, nu prinde la electoratul conservator moldovean și există slabe șanse ca partidul său să intre in Parlament, în ipoteza unor alegeri anticipate. Electoratul naționalist-ortodox, existent în Republica Moldova, este deja contectat la asociațiile ortodoxe afiliate Mitropoliei Moldovei, care sunt sub coordonarea Patriarhiei Moscovei și astfel există riscul ca, în mod indirect, partidul lui Simion să convină Moscovei. Cum influențează partidul AUR electoratul din Republica Moldova? Până în prezent activitățile AUR nu a avut ecouri semnificative în Republica Moldova. Presa independentă s-a limitat la redarea rezultatelor alegerilor parlamentare din România, precum și a unor

pasaje din programul AUR, a biografiei lui George Simon. AUR este prezent mai mult pe Sputnik care i-a prezentat laudativ performanța de la scrutinul legislativ, precum și discursul naționalist, activitățile anti-sistem de tip protestele anti-mască. Sputnik l-a și criticat pe George Simion pentru faptul că a fost membru în grupurile de ultrași. Până acum, Sputnik a prezentat în mod pozitiv dezideratul unionist al AUR, la fel ca și anti-occidentalismul. Aș vrea, însă, să menționez faptul că George Simion este mai cunoscut în Republica Moldova decât în România. Începând din 2012, când a înființat Acțiunea 2012, Simion a fost prezent constant în presa de peste Prut,  în discursul unor politicieni, în  acțiunile civice (marșurile pentru popularizarea unirii), disputele publice, uneori chiar și altercațiile cu activiștii pro-ruși sau filoruși.  Reflectoarele către activitățile lui Simion au fost plasate constant chiar de către  fostul președinte pro-rus al R. Moldova, Igor Dodon, care a ținut pe agenda dezbaterilor publice falsul pericol unionist. Este electoratul AUR…